1 Î ntre timp, mulţimea s-a adunat cu miile, aşa că se călcau în picioare unii pe alţii. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: „Păziţi-vă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia!

Того часу, як зібралися десятитисячні натовпи народу, аж топтали вони один одного, Він почав промовляти перш до учнів Своїх: Стережіться розчини фарисейської, що є лицемірство!

2 N u este nimic acoperit care nu va fi descoperit şi nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut!

Бо немає нічого захованого, що не відкриється, ні таємного, що не виявиться.

3 D e aceea orice aţi spus la întuneric va fi auzit la lumină şi orice aţi şoptit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor. Teamă de Dumnezeu, nu de oameni

Тому все, що казали ви потемки, при світлі почується, що ж шептали на вухо в коморах, на дахах проповідане буде.

4 V ă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeţi de cei ce omoară trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic!

Кажу ж вам, Своїм друзям: Не бійтеся тих, хто тіло вбиває, а потім більш нічого не може вчинити!

5 V ă voi arăta însă de Cine să vă temeţi: temeţi-vă de Cel Care, după ce omoară, are autoritatea de a arunca în Gheenă! Da, vă spun, de Acela să vă temeţi!

Але вкажу вам, кого треба боятися: Бійтесь того, хто має владу, убивши, укинути в геєнну. Так, кажу вам: Того бійтеся!

6 N u se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni ? Şi totuşi nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu!

Чи ж не п'ять горобців продають за два гроші? Та проте перед Богом із них ні один не забутий.

7 C ât despre voi, chiar şi firele de păr din cap, toate vă sunt numărate! Nu vă temeţi! Voi sunteţi mai valoroşi decât multe vrăbii!

Але навіть волосся вам на голові пораховане все. Не бійтесь: вартніші ви за багатьох горобців!

8 V ă spun că pe oricine Mă va mărturisi în faţa oamenilor, îl va mărturisi şi Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

Кажу ж вам: Кожного, хто перед людьми Мене визнає, того визнає й Син Людський перед Анголами Божими.

9 Î nsă cel care se va lepăda de Mine în faţa oamenilor, va fi lepădat şi el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

Хто ж Мене відцурається перед людьми, того відцураються перед Анголами Божими.

10 Ş i oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.

І кожному, хто скаже слово на Людського Сина, йому проститься; а хто зневажатиме Духа Святого, не проститься.

11 C ând vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor şi a autorităţilor, să nu vă îngrijoraţi cu privire la cum vă veţi apăra sau ce veţi spune,

А коли вас водитимуть до синагог, і до урядів, і до влад, не турбуйтеся, як або що відповідати чи що говорити,

12 p entru că Duhul Sfânt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneţi.“ Pilda bogatului nesăbuit

Дух бо Святий вас навчить тієї години, що потрібно казати!

13 C ineva din mulţime I-a zis: – Învăţătorule, spune-i fratelui meu să împartă moştenirea cu mine!

І озвався до Нього один із народу: Учителю, скажи братові моєму, щоб він спадщиною поділився зо мною.

14 D ar Isus i-a răspuns: – Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor între voi?!

А Він відказав йому: Чоловіче, хто поставив над вами Мене за суддю або за подільника?

15 A poi le-a zis: „Fiţi atenţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie, căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiilor lui!“

І промовив до них: Глядіть, остерігайтеся всякої зажерливости, бо життя чоловіка не залежить від достатку маєтку його.

16 Ş i le-a spus o pildă: „Ogorul unui om bogat rodise din belşug.

І Він розповів їм притчу, говорячи: В одного багача гойно нива вродила була.

17 E l se gândea în sine însuşi şi zicea: «Ce să fac, pentru că nu mai am unde să-mi depozitez roadele?!»

І міркував він про себе й казав: Що робити, що не маю куди зібрати плодів своїх?

18 A tunci a zis: «Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari şi voi depozita acolo tot grâul şi toate bunurile mele.

І сказав: Оце я зроблю, порозвалюю клуні свої, і просторніші поставлю, і позбираю туди пашню свою всю та свій достаток.

19 A poi voi zice sufletului meu: ‘Suflete, ai multe bunuri, adunate pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea şi bucură-te!’»

І скажу я душі своїй: Душе, маєш багато добра, на багато років складеного. Спочивай, їж та пий, і веселися!

20 D ar Dumnezeu i-a zis: «Nesăbuitule! Chiar în noaptea aceasta ţi se cere sufletul; şi lucrurile pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?!»

Бог же до нього прорік: Нерозумний, ночі цієї ось душу твою зажадають від тебе, і кому позостанеться те, що ти був наготовив?...

21 A şa este cel care adună pentru sine, dar care nu este bogat faţă de Dumnezeu!“ Despre îngrijorări

Так буває і з тим, хто збирає для себе, та не багатіє в Бога.

22 A poi le-a zis ucenicilor Săi: „De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca!

І промовив Він учням Своїм: Через це кажу вам: Не журіться про життя, що ви будете їсти, і ні про тіло, у що ви зодягнетеся.

23 C ăci viaţa este mai mult decât mâncarea, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea.

Бо більше від їжі життя, а тіло від одягу.

24 U itaţi-vă cu atenţie la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră şi nu au nici cămară, nici hambar. Şi totuşi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai valoroşi sunteţi voi decât păsările!

Погляньте на гайвороння, що не сіють, не жнуть, нема в них комори, ні клуні, проте Бог їх годує. Скільки ж більше за птахів ви варті!

25 Ş i apoi cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la firul vieţii lui ?!

Хто ж із вас, коли журиться, добавити зможе до зросту свого бодай ліктя одного?

26 D eci dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijoraţi de celelalte?!

Тож коли ви й найменшого не подолаєте, то чого ж ви про інше клопочетеся?

27 U itaţi-vă cu atenţie cum cresc crinii: ei nici nu trudesc din greu, nici nu torc. Şi totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei!

Погляньте на ті он лілеї, як вони не прядуть, ані тчуть. Але говорю вам, що й сам Соломон у всій славі своїй не вдягався отак, як одна з них!

28 I ar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioşilor?!

І коли он траву, що сьогодні на полі, а взавтра до печі вкидається, Бог так зодягає, скільки ж краще зодягне Він вас, маловірні!

29 N u căutaţi ce să mâncaţi şi ce să beţi, nici nu fiţi îngrijoraţi,

І не шукайте, що будете їсти, чи що будете пити, і не клопочіться.

30 c ăci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută! Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de ele.

Бо всього цього й люди світу оцього шукають, Отець же ваш знає, що того вам потрібно.

31 C ăutaţi în schimb Împărăţia Lui şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

Шукайте отож Його Царства, а це вам додасться!

32 N u te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăţia!

Не лякайся, черідко мала, бо сподобалося Отцю вашому дати вам Царство.

33 V indeţi-vă bunurile şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie nici un hoţ şi unde n-o distruge nici o molie.

Продавайте достатки свої та милостиню подавайте. Робіть калитки собі не старіючі, невичерпний скарб той у небі, куди не закрадається злодій, і міль де не точить.

34 C ăci acolo unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră! Îndemn la veghere

Бо де скарб ваш, там буде й серце ваше!

35 C oapsele să vă fie încinse şi lămpile aprinse,

Нехай підперезані будуть вам стегна, а світла ручні позасвічувані!

36 î ntocmai ca acelor oameni care îşi aşteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă imediat, atunci când va veni şi va bate la uşă.

І будьте подібними до людей, що очікують пана свого, коли вернеться він із весілля, щоб, як прийде й застукає, відчинити негайно йому.

37 F erice de sclavii aceia pe care stăpânul, la venirea lui, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să se aşeze la masă şi se va apropia să le slujească!

Блаженні раби ті, що пан, коли прийде, то знайде, що пильнують вони! Поправді кажу вам: підпережеться він і їх посадовить, і, підійшовши, буде їм послуговувати.

38 F ie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, fericiţi sunt aceia pe care-i va găsi astfel!

І коли прийде о другій чи прийде о третій сторожі, та знайде так само, блаженні вони!

39 S ă ştiţi că, dacă stăpânul casei ar şti la ce oră vine hoţul, (ar veghea şi) n-ar lăsa să i se spargă casa.

Знайте ж це, що коли б знав господар, о котрій то годині підкрадеться злодій, то він пильнував би, і свого б дому не дав підкопати.

40 D eci, fiţi pregătiţi şi voi, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă aşteptaţi!“ Sclavul credincios şi înţelept

Тому будьте готові і ви, бо прийде Син Людський тієї години, коли ви не думаєте!

41 P etru L-a întrebat: – Doamne, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?

Озвався ж Петро: Господи, чи до нас кажеш притчу оцю, чи до всіх?

42 D omnul a răspuns: – Cine este deci administratorul credincios şi înţelept pe care stăpânul îl va pune responsabil peste ceilalţi slujitori ai săi, ca să le dea partea de hrană la timp?

А Господь відказав: Хто ж тоді вірний і мудрий домоправитель, що пан настановить його над своїми челядниками, щоб давати харч визначену своєчасно?

43 F erice de sclavul acela pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa!

Блаженний той раб, що пан його прийде та знайде, що робить він так!

44 A devărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale!

Поправді кажу вам, що над всім маєтком своїм він поставить його.

45 D ar dacă sclavul acela îşi zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie să vină!“ şi începe să bată pe slujitori şi pe slujnice, să mănânce, să bea şi să se îmbete,

А коли раб той скаже у серці своїм: Забариться пан мій прийти, і зачне бити слуг та служниць, їсти та пити та напиватися,

46 s tăpânul acelui sclav va veni într-o zi în care el nu se aşteaptă şi la o oră pe care nu o ştie. El îl va tăia în două şi-i va stabili partea la un loc cu necredincioşii.

то прийде раба того пан за дня, якого він не сподівається, і о годині, якої не знає, і розітне його пополовині, і визначить долю йому з невірними!

47 S clavul acela, care ştie voia stăpânului său şi nu se pregăteşte sau nu face potrivit cu voia acestuia, va fi bătut cu multe lovituri.

А раб той, що знав волю свого господаря, але не приготував, ані не вчинив згідно волі його, буде тяжко побитий.

48 I ar cel ce nu ştie, însă face lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu mai puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult, iar cui i s-a încredinţat mult, i se va cere şi mai mult. Nu pacea, ci dezbinarea

Хто ж не знав, а вчинив каригідне, буде мало він битий. Тож від кожного, кому дано багато, багато від нього й жадатимуть. А кому багато повірено, від того ще більше жадатимуть.

49 E u am venit să arunc foc pe pământ şi cât aş vrea ca focul să fi fost deja aprins!

Я прийшов огонь кинути на землю, і як Я прагну, щоб він уже запалав!

50 A m un botez cu care trebuie să fiu botezat şi cât de apăsat sunt până este îndeplinit!

Я ж маю христитися хрищенням, і як Я мучуся, поки те сповниться!

51 C redeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare.

Чи ви думаєте, що прийшов Я мир дати на землю? Ні, кажу вам, але поділ!

52 C ăci, de acum înainte, din cinci care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinaţi împotriva a doi şi doi împotriva a trei.

Віднині бо п'ятеро в домі одному поділені будуть: троє супроти двох, і двоє супроти трьох.

53 T atăl va fi dezbinat împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui, mama împotriva fiicei şi fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii ei şi nora împotriva soacrei. Înţelegând vremurile

Стане батько на сина, а син проти батька, мати проти дочки, а дочка проти матері, свекруха навпроти невістки своєї, а невістка навпроти свекрухи!...

54 A poi le-a mai zis mulţimilor: „Când vedeţi un nor ridicându-se la apus, ziceţi imediat: «Vine ploaia!» şi aşa se întâmplă.

Промовив же Він і до народу: Як побачите хмару, що з заходу суне, то кажете зараз: Зближається дощ, і так і буває.

55 I ar când vântul suflă din sud, ziceţi: «Va fi arşiţă!» şi aşa se întâmplă.

А коли віє вітер південний, то кажете: Буде спекота, і буває.

56 I pocriţilor! Înfăţişarea cerului şi a pământului ştiţi s-o deosebiţi, dar perioada aceasta cum de n-o deosebiţi?

Лицеміри, лице неба й землі розпізнати ви вмієте, чому ж не розпізнаєте часу цього?

57 Ş i de ce nu judecaţi voi înşivă ce este drept?

Чого ж і самі по собі ви не судите, що справедливе?

58 Î n timp ce te duci cu acuzatorul tău la magistrat, dă-ţi silinţa, pe drum, să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna ofiţerului, iar ofiţerul să te arunce în închisoare!

Бо коли до уряду ти йдеш зо своїм супротивником, попильнуй з ним залагодити по дорозі, щоб тебе до судді не потяг він, а суддя щоб прислужникові не віддав тебе, а прислужник щоб не посадив до в'язниці тебе.

59 Î ţi spun că nu vei ieşi de acolo până când nu vei fi plătit şi ultimul lepton!“

Поправді кажу тобі: Не вийдеш ізвідти, поки не віддаси й останнього шеляга!