1 U rmătoarele sunt tot nişte proverbe ale lui Solomon, copiate de oamenii lui Ezechia, regele lui Iuda.

І оце Соломонові приповісті, що зібрали люди Єзекії, Юдиного царя.

2 E ste slava lui Dumnezeu să tăinuiască lucrurile şi este gloria regelui să le cerceteze.

Слава Божа щоб справу сховати, а слава царів щоб розвідати справу.

3 Î nălţimea cerurilor, adâncimea pământului şi gândul regelui sunt de nepătruns.

Небо високістю, і земля глибиною, і серце царів недослідимі.

4 Î ndepărtează zgura din argint şi va ieşi material pentru argintar!

Як відкинути жужель від срібла, то золотареві виходить посудина,

5 Î ndepărtează-l pe cel rău dinaintea regelui şi tronul lui va fi întărit prin dreptate!

коли віддалити безбожного з-перед обличчя царевого, то справедливістю міцно поставиться трон його.

6 N u te lăuda înaintea regelui şi nu cere un loc printre oamenii mari,

Перед царем не пишайся, а на місці великих не стій,

7 c ăci este mai bine să ţi se spună: „Urcă aici!“, decât să fii umilit sub privirea unui nobil. Ceea ce ochii tăi au văzut

бо ліпше, як скажуть тобі: Ходи вище сюди! аніж тебе знизити перед шляхетним, що бачили очі твої.

8 s ă nu aduci în grabă la judecată! Altfel, ce vei face la urmă, când semenul tău te va face de ruşine?

Не спішися ставати до позову, бо що будеш робити в кінці його, як тебе засоромить твій ближній?

9 A pără-ţi cauza împotriva semenului tău, dar nu dezvălui secretul altuia,

Судися за сварку свою з своїм ближнім, але не виявляй таємниці іншого,

10 c a nu cumva cel ce îl aude să te facă de ruşine şi să ai o reputaţie proastă, care să nu se mai şteargă.

щоб тебе не образив, хто слухати буде, і щоб не вернулась на тебе обмова твоя.

11 U n cuvânt spus la timpul potrivit este ca nişte mere de aur într-un coşuleţ de argint.

Золоті яблука на срібнім тарелі це слово, проказане часу свого.

12 C a un cercel de aur şi ca un colier de aur curat este mustrarea înţeleaptă pentru o ureche ascultătoare.

Золотая сережка й оздоба зо щирого золота це мудрий картач для уважного уха.

13 C a răcoarea zăpezii în timpul secerişului este un mesager credincios pentru cel ce-l trimite; el înviorează sufletul stăpânilor lui.

Немов снігова прохолода в день жнив посол вірний для тих, хто його посилає, і він душу пана свого оживляє.

14 C a norii şi ca vântul fără ploaie este omul care se laudă cu darurile pe care nu le-a dat.

Хмари та вітер, а немає дощу це людина, що чваниться даром, та його не дає.

15 P rin răbdare poate fi convins un conducător, şi o vorbă blândă poate zdrobi oase.

Володар зм'якшується терпеливістю, а м'якенький язик ломить кістку.

16 D acă găseşti miere, mănâncă doar cât îţi trebuie, ca să nu te dezguşti de ea şi să o vomiţi.

Якщо мед ти знайшов, то спожий, скільки досить тобі, щоб ним не пересититися та не звернути.

17 V izitează-l rar pe semenul tău, ca să nu se plictisească de tine şi să te urască.

Здержуй ногу свою від дому твого товариша, щоб тобою він не переситивсь, і не зненавидів тебе.

18 C a un ciomag, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită este omul care depune mărturie falsă împotriva semenului său.

Молот, і меч, і гостра стріла, людина, що говорить на ближнього свого, як свідок брехливий.

19 C a un dinte stricat şi ca un picior olog este încrederea într-un om necredincios în ziua necazului.

Гнилий зуб та кульгава нога це надія на зрадливого радника в день твого утиску.

20 C a unul care se dezbracă într-o zi rece şi ca oţetul turnat pe sodă este cel ce cântă cântări unei inimi în nenorocire.

Що здіймати одежу холодного дня, що лити оцет на соду, це співати пісні серцю засмученому.

21 D acă duşmanul tău este flămând, dă-i de mâncare, iar dacă-i este sete, dă-i să bea,

Якщо голодує твій ворог нагодуй його хлібом, а як спрагнений він водою напій ти його,

22 c ăci făcând aşa, vei îngrămădi cărbuni aprinşi pe capul lui, iar Domnul îţi va răsplăti.

бо цим пригортаєш ти жар на його голову, і Господь надолужить тобі!

23 D upă cum vântul de la nord aduce ploaie, tot astfel şi limba defăimătoare aduce priviri furioase.

Вітер північний народжує дощ, а таємний язик сердите обличчя.

24 M ai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât să împarţi casa cu o soţie cicălitoare!

Ліпше жити в куті на даху, ніж з сварливою жінкою в спільному домі.

25 C a apa rece pentru sufletul obosit este vestea bună venită dintr-o ţară îndepărtată.

Добра звістка з далекого краю це холодна водиця на спрагнену душу.

26 C a un izvor noroios şi ca o fântână tulbure este omul drept care se pleacă înaintea celui rău.

Джерело скаламучене чи зіпсутий потік це праведний, що схиляється перед безбожним.

27 A şa cum nu este bine să mănânci prea multă miere, tot astfel nu este demn nici să-ţi cauţi propria slavă.

Їсти меду багато не добре, так досліджувати власну славу неслава.

28 C a o cetate ale cărei ziduri sunt dărâmate, aşa este omul lipsit de stăpânire de sine.

Людина, що стриму немає для духу свого, це зруйноване місто без муру.