1 Ş i atunci, ce vom spune că a câştigat strămoşul nostru Avraam?

Що ж, скажемо, знайшов Авраам, наш отець за тілом?

2 P entru că, dacă Avraam a fost îndreptăţit prin fapte, atunci are motive de laudă, însă nu înaintea lui Dumnezeu!

Бо коли Авраам виправдався ділами, то він має похвалу, та не в Бога.

3 C ăci ce spune Scriptura? „Avraam L-a crezut pe Dumnezeu, şi acest lucru i s-a socotit dreptate.“

Що бо Писання говорить? Увірував Авраам Богові, і це йому залічено в праведність.

4 P lata unui om care lucrează nu este considerată ca un dar, ci ca un lucru care îi este datorat,

А заплата виконавцеві не рахується з милости, але з обов'язку.

5 î nsă celui care nu lucrează, ci se încrede în Cel Care-l îndreptăţeşte pe cel neevlavios, credinţa îi este socotită dreptate.

А тому, хто не виконує, але вірує в Того, Хто виправдує нечестивого, віра його порахується в праведність.

6 T ot aşa spune şi David când vorbeşte despre fericirea omului pe care Dumnezeu îl socoteşte drept fără fapte:

Як і Давид називає блаженною людину, якій рахує Бог праведність без діл:

7 „ Ferice de cei ale căror nelegiuiri sunt iertate şi ale căror păcate sunt acoperite!

Блаженні, кому прощені беззаконня, і кому прикриті гріхи.

8 F erice de omul căruia Domnul nu-i ţine în seamă vina!“

Блаженна людина, якій Господь не порахує гріха!

9 A şadar, această fericire este doar pentru cei circumcişi sau şi pentru cei necircumcişi? Căci zicem: „Lui Avraam credinţa i-a fost socotită dreptate.“

Чи ж це блаженство з обрізання чи з необрізання? Бо говоримо, що віра залічена Авраамові в праведність.

10 D ar în ce împrejurări i-a fost socotită: când era circumcis sau când era necircumcis? Nu când era circumcis, ci când era necircumcis.

Як же залічена? Як був в обрізанні, чи в необрізанні? Не в обрізанні, але в необрізанні!

11 A poi a primit semnul circumciziei ca un sigiliu al dreptăţii pe care o primise prin credinţă, pe când era necircumcis, astfel încât el să poată fi atât tatăl tuturor celor ce cred fără să fie circumcişi, pentru ca să li se socotească şi lor dreptatea aceasta,

І прийняв він ознаку обрізання, печать праведности через віру, що її в необрізанні мав, щоб йому бути отцем усіх віруючих, хоч були необрізані, щоб і їм залічено праведність,

12 c ât şi tatăl celor circumcişi care nu doar că sunt circumcişi, dar urmează şi exemplul credinţei pe care a avut-o strămoşul nostru Avraam înainte de a fi circumcis.

і отцем обрізаних, не тільки тих, хто з обрізання, але й тих, хто ходить по слідах віри, що її в необрізанні мав наш отець Авраам.

13 A vraam sau sămânţa lui au primit promisiunea că vor moşteni lumea nu prin Lege, ci prin dreptatea care vine prin credinţă.

Бо обітницю Авраамові чи його насінню, що бути йому спадкоємцем світу, дано не Законом, але праведністю віри.

14 C ăci dacă moştenitori ar fi cei ce sunt sub Lege, atunci credinţa n-ar mai însemna nimic, iar promisiunea ar fi fără valoare,

Бо коли спадкоємці ті, хто з Закону, то спорожніла віра й знівечилась обітниця.

15 î ntrucât Legea aduce mânie. Unde nu există Lege, nu există nici abatere.

Бо Закон чинить гнів; де ж немає Закону, немає й переступу.

16 D e aceea este prin credinţă: ca să poată fi prin har, aşa încât promisiunea să fie valabilă pentru toţi urmaşii, nu doar pentru cei ce sunt sub Lege, ci şi pentru cei ce au credinţa lui Avraam, care este tatăl nostru, al tuturor,

Через це з віри, щоб було з милости, щоб обітниця певна була всім нащадкам, не тільки тому, хто з Закону, але й тому, хто з віри Авраама, що отець усім нам,

17 a şa cum este scris: „Te-am făcut tatăl multor neamuri.“ El este tatăl nostru înaintea lui Dumnezeu în Care a crezut, Care învie morţii şi Care cheamă lucrurile care nu sunt, ca şi cum ar fi.

як написано: Отцем багатьох народів Я поставив тебе, перед Богом, Якому він вірив, Який оживляє мертвих і кличе неіснуюче, як існуюче.

18 N ădăjduind împotriva oricărei nădejdi, el a crezut că va deveni tatăl multor neamuri, potrivit cu ceea ce i-a fost spus: „Atât de numeroşi vor fi urmaşii tăi!“

Він проти надії увірував у надії, що стане батьком багатьох народів, за сказаним: Таке численне буде насіння твоє!

19 Ş i el n-a slăbit în credinţă când a observat că trupul său era aproape de moarte – avea aproape o sută de ani – şi că pântecele Sarei era mort.

І не знеміг він у вірі, і не вважав свого тіла за вже омертвіле, бувши майже сторічним, ні утроби Сариної за змертвілу,

20 E l n-a pus la îndoială promisiunea lui Dumnezeu, ci a fost întărit prin credinţă, slăvindu-L pe Dumnezeu

і не мав сумніву в обітницю Божу через недовірство, але зміцнився в вірі, і віддав славу Богові,

21 ş i fiind sigur că Dumnezeu poate să facă ceea ce a promis.

і був зовсім певний, що Він має силу й виконати те, що обіцяв.

22 D e aceea credinţa i-a fost socotită dreptate.

Тому й залічено це йому в праведність.

23 A cum, „i-a fost socotită“ n-a fost scris doar pentru el,

Та не написано за нього одного, що залічено йому,

24 c i şi pentru noi, cărora urmează să ne fie socotită, nouă, care credem în Cel Ce L-a înviat dintre cei morţi pe Isus, Domnul nostru,

а за нас, залічиться й нам, що віруємо в Того, Хто воскресив із мертвих Ісуса, Господа нашого,

25 C are a fost dat pentru păcatele noastre şi Care a fost înviat pentru îndreptăţirea noastră.

що був виданий за наші гріхи, і воскрес для виправдання нашого.