1 A cest Melhisedek, rege al Salemului, preot al Dumnezeului celui Preaînalt, l-a întâlnit pe Avraam când acesta se întorcea de la măcelul regilor şi l-a binecuvântat,

Бо цей Мелхиседек, цар Салиму, священик Бога Всевишнього, що був стрів Авраама, як той вертався по поразці царів, і його поблагословив.

2 i ar Avraam i-a dat zeciuială din toate. Numele lui înseamnă, în primul rând, „Rege al dreptăţii“, apoi, de asemenea, el este şi „Rege al Salemului“, adică „Rege al păcii“,

Авраам відділив йому й десятину від усього, найперше бо він визначає цар правди, а потім цар Салиму, цебто цар миру.

3 f ără tată, fără mamă, fără genealogie, neavând nici început al zilelor, nici sfârşit al vieţii, şi astfel, fiind asemănat cu Fiul lui Dumnezeu, el rămâne preot pentru totdeauna.

Він без батька, без матері, без родоводу, не мав ані початку днів, ані кінця життя, уподобився Божому Сину, пробуває священиком завжди.

4 Î nţelegeţi deci cât de mare a fost acesta, căruia chiar şi patriarhul Avraam i-a dat zeciuială din cea mai bună parte din pradă!

Побачте ж, який він великий, що йому й десятину з добичі найліпшої дав патріярх Авраам!

5 A celora dintre fiii lui Levi, care sunt preoţi, li se cere, potrivit Legii, să adune zeciuiala de la oameni, adică de la fraţii lor, chiar dacă ei se trag din Avraam.

Ті з синів Левієвих, що священство приймають, мають заповідь брати за Законом десятину з народу, цебто з братів своїх, хоч і вийшли вони з Авраамових стегон.

6 Î nsă acest om, deşi nu aparţinea genealogiei lor, totuşi a adunat zeciuiala de la Avraam şi l-a binecuvântat, pe el, care avea promisiunile.

Але цей, що не походить з їхнього роду, десятину одержав від Авраама, і поблагословив того, хто обітницю мав.

7 F ără îndoială, cel mai mic este binecuvântat de cel mai mare.

І без усякої суперечки більший меншого благословляє.

8 Î ntr-un caz, zeciuielile sunt primite de oameni care sunt muritori, în altul – de cel despre care se depune mărturie că trăieşte.

І тут люди смертельні беруть десятину, а там той, про якого засвідчується, що живе.

9 Ş i, într-un sens, prin Avraam, chiar Levi, cel care primeşte zeciuiala, a dat zeciuială,

І, щоб сказати отак, через Авраама і Левій, що бере десятини, дав сам десятини.

10 p entru că el urma să fie urmaşul lui Avraam, dar încă nu se născuse atunci când Melhisedek l-a întâlnit pe strămoşul său. Isus, asemenea lui Melhisedek

Бо ще в батькових стегнах він був, коли стрів його Мелхиседек.

11 A cum, dacă desăvârşirea ar fi fost posibilă prin preoţia levitică, pentru că poporul a primit Legea sub această preoţie, ce nevoie ar fi fost să mai vorbim despre un Alt Preot, Care să vină potrivit rânduielii lui Melhisedek, şi nu potrivit rânduielii lui Aaron?

Отож, коли б досконалість була через священство левитське, бо люди Закона одержали з ним, то яка ще потреба була, щоб Інший Священик повстав за чином Мелхиседековим, а не зватися за чином Аароновим?

12 A tunci când este schimbată preoţia, este necesară şi o schimbare a Legii.

Коли бо священство зміняється, то з потреби буває переміна й Закону.

13 C el despre Care sunt spuse aceste lucruri a aparţinut unei alte seminţii, din care nimeni n-a slujit la altar.

Бо Той, що про Нього говориться це, належав до іншого племени, з якого ніхто не ставав був до жертівника.

14 A cum, este clar că Domnul nostru S-a ridicat din Iuda, iar, în legătură cu această seminţie, Moise n-a spus nimic cu privire la preoţi.

Бож відомо, що Господь наш походить від Юди, а про це плем'я, про священство його, нічого Мойсей не сказав.

15 A cest lucru este mult mai evident atunci când vine un Alt Preot, la fel ca Melhisedek,

І ще більше відомо, коли повстає на подобу Мелхиседека Інший Священик,

16 U nul Care nu a devenit preot prin porunca unei legi pământeşti, ci prin puterea unei vieţi nepieritoare.

що був не за законом тілесної заповіді, але з сили незнищального життя.

17 C ăci este depusă următoarea mărturie: „Tu eşti preot în veci potrivit rânduielii lui Melhisedek.“

Бо свідчить: Ти Священик навіки за чином Мелхиседековим.

18 P e de o parte, porunca veche a fost dată la o parte, deoarece a fost slabă şi fără vreun beneficiu,

Попередня бо заповідь відкладається через неміч її та некорисність.

19 p entru că Legea n-a făcut nimic desăvârşit, iar, pe de altă parte, este asigurată o nădejde mai bună, prin care ne apropiem de Dumnezeu.

Бо не вдосконалив нічого Закон. Запроваджена ж краща надія, що нею ми наближуємось до Бога.

20 Ş i aceasta nu s-a făcut fără jurământ! Căci ei au devenit preoţi fără să depună un jurământ,

І поскільки воно не без клятви,

21 d ar El a devenit preot cu jurământ, prin Cel Ce I-a spus: „Domnul a jurat şi nu-I va părea rău: «Tu eşti preot în veci.»“

вони бо без клятви були священиками, Цей же з клятвою через Того, Хто говорить до Нього: Клявся Господь і не буде Він каятися: Ти Священик навіки за чином Мелхиседековим,

22 Î n consecinţă, Isus a devenit garantul unui legământ mai bun.

то постільки Ісус став запорукою кращого Заповіту!

23 Î ntr-adevăr, preoţii au fost mulţi la număr, pentru că erau împiedicaţi de moarte să-şi continue lucrarea.

І багато було їх священиків, бо смерть боронила лишатися їм,

24 D ar El, fiindcă rămâne în veci, are o preoţie permanentă.

але Цей, що навіки лишається, безперестанне Священство Він має.

25 D e aceea, El poate să-i mântuiască pe deplin pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, întrucât El trăieşte veşnic ca să mijlocească pentru ei.

Тому може Він завжди й спасати тих, хто через Нього до Бога приходить, бо Він завжди живий, щоб за них заступитись.

26 E ra potrivit să avem un astfel de Mare Preot – sfânt, fără pată, nepângărit, despărţit de păcătoşi şi înălţat deasupra cerurilor.

Отакий бо потрібний нам Первосвященик: святий, незлобивий, невинний, відлучений від грішників, що вищий над небеса,

27 S pre deosebire de alţi mari preoţi, El nu are nevoie să aducă jertfe în fiecare zi – mai întâi pentru păcatele Sale, iar apoi pentru ale poporului – pentru că a făcut aceasta o dată pentru totdeauna, atunci când S-a jertfit pe Sine.

що потреби не має щодня, як ті первосвященики, перше приносити жертви за власні гріхи, а потому за людські гріхи, бо Він це раз назавжди вчинив, принісши Самого Себе.

28 L egea îi desemnează ca mari preoţi pe nişte oameni supuşi slăbiciunii, însă cuvântul jurământului care a venit mai târziu, după Lege, desemnează un Fiu, Care a fost făcut desăvârşit pentru totdeauna.

Закон бо людей ставить первосвящениками, що немочі мають, але слово клятви, що воно за Законом, ставить Сина, Який досконалий навіки!