1 D e aceea, tu, omule, care-i judeci pe alţii, n-ai nici o scuză, căci prin faptul că-l judeci pe altul te condamni pe tine însuţi, pentru că tu, care-l judeci, înfăptuieşti aceleaşi lucruri!
Ось тому без виправдання ти, кожний чоловіче, що судиш, бо в чому осуджуєш іншого, сам себе осуджуєш, бо чиниш те саме й ти, що судиш.
2 Ş tim că judecata lui Dumnezeu faţă de cei ce înfăptuiesc astfel de lucruri este bazată pe adevăr.
А ми знаємо, що суд Божий поправді на тих, хто чинить таке.
3 Ş i crezi tu, omule, care-i judeci pe cei ce înfăptuiesc astfel de lucruri, dar pe care le faci şi tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu?
Чи ти думаєш, чоловіче, судячи тих, хто чинить таке, а сам робиш таке саме, що ти втечеш від суду Божого?
4 S au dispreţuieşti bogăţiile bunătăţii, îngăduinţei şi îndelungii Lui răbdări şi nu-ţi dai seama că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?
Або погорджуєш багатством Його добрости, лагідности та довготерпіння, не знаючи, що Божа добрість провадить тебе до покаяння?
5 D ar, din cauza încăpăţânării tale şi a inimii tale care nu vrea să se pocăiască, îţi aduni o comoară de mânie în ziua mâniei şi a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu,
Та через жорстокість свою й нерозкаяність серця збираєш собі гнів на день гніву та об'явлення справедливого суду Бога,
6 C are „va răsplăti fiecăruia după faptele lui“:
що кожному віддасть за його вчинками:
7 c elor ce, prin perseverenţa în fapte bune, urmăresc glorie, onoare şi nemurire, le va da viaţă veşnică;
тим, хто витривалістю в добрім ділі шукає слави, і чести, і нетління, життя вічне,
8 d ar celor ce, din ambiţie egoistă, resping adevărul şi ascultă de nedreptate, le va da urgie şi mânie.
а сварливим та тим, хто противиться правді, але кориться неправді, лютість та гнів.
9 V a fi necaz şi strâmtorare peste orice suflet omenesc care săvârşeşte răul, – întâi peste iudeu şi apoi peste grec –,
Недоля та утиск на всяку душу людини, хто чинить зле, юдея ж перше та геллена,
10 d ar va fi glorie, onoare şi pace peste oricine înfăptuieşte binele, – întâi peste iudeu şi apoi peste grec –,
а слава, і честь, і мир усякому, хто чинить добре, юдеєві ж перше та гелленові.
11 c ăci înaintea lui Dumnezeu nu este părtinire.
Бо не дивиться Бог на обличчя!
12 C ei ce au păcătuit fără Lege vor pieri fără Lege, iar cei ce au păcătuit sub Lege vor fi judecaţi pe baza Legii.
Котрі бо згрішили без Закону, без Закону й загинуть, а котрі згрішили в Законі, приймуть суд за Законом.
13 C ăci nu cei ce aud Legea sunt socotiţi drepţi înaintea lui Dumnezeu, ci cei ce înfăptuiesc Legea sunt cei ce vor fi îndreptăţiţi.
Бо не слухачі Закону справедливі перед Богом, але виконавці Закону виправдані будуть.
14 C ând neamurile, – care nu au Legea –, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta, ele, care nu au Legea, îşi sunt singure lege.
Бо коли погани, що не мають Закону, з природи чинять законне, вони, не мавши Закону, самі собі Закон,
15 E le arată astfel că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor. De asemenea, şi conştiinţa lor arată că acest lucru este adevărat, întrucât gândurile lor fie se acuză, fie se scuză între ele.
що виявляють діло Закону, написане в серцях своїх, як свідчить їм сумління та їхні думки, що то осуджують, то виправдують одна одну,
16 A cest lucru se va vedea în ziua în care, potrivit Evangheliei mele, Dumnezeu, prin Isus Cristos, va judeca lucrurile ascunse ale oamenilor. Iudeul şi Legea
дня, коли Бог, згідно з моїм благовістям, буде судити таємні речі людей через Ісуса Христа.
17 D ar dacă tu, care te numeşti iudeu şi îţi pui încrederea în Lege, care te lauzi cu Dumnezeu,
Ось ти звешся юдеєм, і спираєшся на Закона, і хвалишся Богом,
18 c unoşti voia Lui şi îţi dai seama de ceea ce este bine pentru că eşti instruit în Lege,
і знаєш волю Його, і розумієш, що краще, навчившись із Закону,
19 c are eşti convins că eşti călăuză pentru orbi, lumină pentru cei din întuneric,
і маєш певність, що ти провідник для сліпих, світло для тих, хто знаходиться в темряві,
20 s fătuitor al celor fără minte, învăţător al celor neştiutori, pentru că tu ai în Lege trăsăturile esenţiale ale cunoştinţei şi adevărului,
виховник нерозумним, учитель дітям, що ти маєш зразок знання й правди в Законі.
21 t u deci care înveţi pe altul, pe tine însuţi nu te înveţi? Tu, care predici să nu furi, furi?
Отож, ти, що іншого навчаєш, себе самого не вчиш! Проповідуєш не красти, а сам крадеш!
22 T u, care interzici adulterul, comiţi adulter? Ţie, căruia ţi-e scârbă de idoli, le jefuieşti templele?
Наказуючи не чинити перелюбу, чиниш перелюб! Гидуючи ідолами, чиниш святокрадство!
23 T u, care te lauzi cu Legea, Îl dezonorezi pe Dumnezeu prin neascultarea de Lege?
Ти, що хвалишся Законом, зневажаєш Бога переступом Закону!
24 C ăci, aşa cum este scris: „Numele lui Dumnezeu este blasfemiat printre neamuri din cauza voastră.“
Бо через вас зневажається Боже Ймення в поган, як написано.
25 D acă asculţi de Lege, circumcizia ta este de folos, dar, dacă nu asculţi de Lege, circumcizia ta a devenit necircumcizie.
Обрізання корисне, коли виконуєш Закона; а коли ти переступник Закону, то обрізання твоє стало необрізанням.
26 D eci, dacă cel necircumcis păzeşte cerinţele Legii, nu va fi considerată oare necircumcizia lui drept circumcizie?
Отож, коли необрізаний зберігає постанови Закону, то чи не порахується його необрізання за обрізання?
27 A şadar, cel care, fizic, este necircumcis, însă ascultă de Lege, te va condamna pe tine, care ai codul scris şi circumcizia, dar nu asculţi de Lege.
І необрізаний з природи, виконуючи Закона, чи не осудить тебе, переступника Закону з Писанням і обрізанням?
28 I udeu nu este cel care este iudeu în exterior şi circumcizie adevărată nu este cea evidentă în carne,
Бо не той юдей, що є ним назовні, і не то обрізання, що назовні на тілі,
29 c i, mai degrabă, iudeu este cel care este iudeu înăuntru, iar circumcizie este cea a inimii, în duh, nu în literă. Un astfel de om îşi primeşte lauda nu de la oameni, ci de la Dumnezeu.
але той, що є юдей потаємно, духово, і обрізання серця духом, а не за буквою; і йому похвала не від людей, а від Бога.