До римлян 2 ~ Romani 2

picture

1 О сь тому без виправдання ти, кожний чоловіче, що судиш, бо в чому осуджуєш іншого, сам себе осуджуєш, бо чиниш те саме й ти, що судиш.

De aceea, tu, omule, care-i judeci pe alţii, n-ai nici o scuză, căci prin faptul că-l judeci pe altul te condamni pe tine însuţi, pentru că tu, care-l judeci, înfăptuieşti aceleaşi lucruri!

2 А ми знаємо, що суд Божий поправді на тих, хто чинить таке.

Ştim că judecata lui Dumnezeu faţă de cei ce înfăptuiesc astfel de lucruri este bazată pe adevăr.

3 Ч и ти думаєш, чоловіче, судячи тих, хто чинить таке, а сам робиш таке саме, що ти втечеш від суду Божого?

Şi crezi tu, omule, care-i judeci pe cei ce înfăptuiesc astfel de lucruri, dar pe care le faci şi tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu?

4 А бо погорджуєш багатством Його добрости, лагідности та довготерпіння, не знаючи, що Божа добрість провадить тебе до покаяння?

Sau dispreţuieşti bogăţiile bunătăţii, îngăduinţei şi îndelungii Lui răbdări şi nu-ţi dai seama că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?

5 Т а через жорстокість свою й нерозкаяність серця збираєш собі гнів на день гніву та об'явлення справедливого суду Бога,

Dar, din cauza încăpăţânării tale şi a inimii tale care nu vrea să se pocăiască, îţi aduni o comoară de mânie în ziua mâniei şi a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu,

6 щ о кожному віддасть за його вчинками:

Care „va răsplăti fiecăruia după faptele lui“:

7 т им, хто витривалістю в добрім ділі шукає слави, і чести, і нетління, життя вічне,

celor ce, prin perseverenţa în fapte bune, urmăresc glorie, onoare şi nemurire, le va da viaţă veşnică;

8 а сварливим та тим, хто противиться правді, але кориться неправді, лютість та гнів.

dar celor ce, din ambiţie egoistă, resping adevărul şi ascultă de nedreptate, le va da urgie şi mânie.

9 Н едоля та утиск на всяку душу людини, хто чинить зле, юдея ж перше та геллена,

Va fi necaz şi strâmtorare peste orice suflet omenesc care săvârşeşte răul, – întâi peste iudeu şi apoi peste grec –,

10 а слава, і честь, і мир усякому, хто чинить добре, юдеєві ж перше та гелленові.

dar va fi glorie, onoare şi pace peste oricine înfăptuieşte binele, – întâi peste iudeu şi apoi peste grec –,

11 Б о не дивиться Бог на обличчя!

căci înaintea lui Dumnezeu nu este părtinire.

12 К отрі бо згрішили без Закону, без Закону й загинуть, а котрі згрішили в Законі, приймуть суд за Законом.

Cei ce au păcătuit fără Lege vor pieri fără Lege, iar cei ce au păcătuit sub Lege vor fi judecaţi pe baza Legii.

13 Б о не слухачі Закону справедливі перед Богом, але виконавці Закону виправдані будуть.

Căci nu cei ce aud Legea sunt socotiţi drepţi înaintea lui Dumnezeu, ci cei ce înfăptuiesc Legea sunt cei ce vor fi îndreptăţiţi.

14 Б о коли погани, що не мають Закону, з природи чинять законне, вони, не мавши Закону, самі собі Закон,

Când neamurile, – care nu au Legea –, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta, ele, care nu au Legea, îşi sunt singure lege.

15 щ о виявляють діло Закону, написане в серцях своїх, як свідчить їм сумління та їхні думки, що то осуджують, то виправдують одна одну,

Ele arată astfel că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor. De asemenea, şi conştiinţa lor arată că acest lucru este adevărat, întrucât gândurile lor fie se acuză, fie se scuză între ele.

16 д ня, коли Бог, згідно з моїм благовістям, буде судити таємні речі людей через Ісуса Христа.

Acest lucru se va vedea în ziua în care, potrivit Evangheliei mele, Dumnezeu, prin Isus Cristos, va judeca lucrurile ascunse ale oamenilor. Iudeul şi Legea

17 О сь ти звешся юдеєм, і спираєшся на Закона, і хвалишся Богом,

Dar dacă tu, care te numeşti iudeu şi îţi pui încrederea în Lege, care te lauzi cu Dumnezeu,

18 і знаєш волю Його, і розумієш, що краще, навчившись із Закону,

cunoşti voia Lui şi îţi dai seama de ceea ce este bine pentru că eşti instruit în Lege,

19 і маєш певність, що ти провідник для сліпих, світло для тих, хто знаходиться в темряві,

care eşti convins că eşti călăuză pentru orbi, lumină pentru cei din întuneric,

20 в иховник нерозумним, учитель дітям, що ти маєш зразок знання й правди в Законі.

sfătuitor al celor fără minte, învăţător al celor neştiutori, pentru că tu ai în Lege trăsăturile esenţiale ale cunoştinţei şi adevărului,

21 О тож, ти, що іншого навчаєш, себе самого не вчиш! Проповідуєш не красти, а сам крадеш!

tu deci care înveţi pe altul, pe tine însuţi nu te înveţi? Tu, care predici să nu furi, furi?

22 Н аказуючи не чинити перелюбу, чиниш перелюб! Гидуючи ідолами, чиниш святокрадство!

Tu, care interzici adulterul, comiţi adulter? Ţie, căruia ţi-e scârbă de idoli, le jefuieşti templele?

23 Т и, що хвалишся Законом, зневажаєш Бога переступом Закону!

Tu, care te lauzi cu Legea, Îl dezonorezi pe Dumnezeu prin neascultarea de Lege?

24 Б о через вас зневажається Боже Ймення в поган, як написано.

Căci, aşa cum este scris: „Numele lui Dumnezeu este blasfemiat printre neamuri din cauza voastră.“

25 О брізання корисне, коли виконуєш Закона; а коли ти переступник Закону, то обрізання твоє стало необрізанням.

Dacă asculţi de Lege, circumcizia ta este de folos, dar, dacă nu asculţi de Lege, circumcizia ta a devenit necircumcizie.

26 О тож, коли необрізаний зберігає постанови Закону, то чи не порахується його необрізання за обрізання?

Deci, dacă cel necircumcis păzeşte cerinţele Legii, nu va fi considerată oare necircumcizia lui drept circumcizie?

27 І необрізаний з природи, виконуючи Закона, чи не осудить тебе, переступника Закону з Писанням і обрізанням?

Aşadar, cel care, fizic, este necircumcis, însă ascultă de Lege, te va condamna pe tine, care ai codul scris şi circumcizia, dar nu asculţi de Lege.

28 Б о не той юдей, що є ним назовні, і не то обрізання, що назовні на тілі,

Iudeu nu este cel care este iudeu în exterior şi circumcizie adevărată nu este cea evidentă în carne,

29 а ле той, що є юдей потаємно, духово, і обрізання серця духом, а не за буквою; і йому похвала не від людей, а від Бога.

ci, mai degrabă, iudeu este cel care este iudeu înăuntru, iar circumcizie este cea a inimii, în duh, nu în literă. Un astfel de om îşi primeşte lauda nu de la oameni, ci de la Dumnezeu.