1 І обернулися ми та й рушили в пустиню дорогою до Червоного моря, як Господь промовляв був до мене. І кружляли ми навколо гори Сеїр багато днів.

Apoi ne-am întors şi am mers în pustie, pe drumul către Marea Roşie, după porunca Domnului. Am înconjurat multe zile muntele Seir.

2 І сказав Господь до мене, говорячи:

Domnul mi-a zis:

3 Д осить вам кружляти навколо цієї гори, оберніться на північ!

«Ajunge cât aţi înconjurat muntele acesta! Întoarceţi-vă spre nord!

4 А народові наказуй, говорячи: Ви переходите границі ваших братів, Ісавових синів, що мешкають у Сеїрі. І будуть вони боятися вас, та й ви пильно стережіться!

Porunceşte poporului următorul lucru: ‘Acum veţi traversa teritoriul fraţilor voştri, urmaşii lui Edom, care locuiesc în Seir. Ei se vor teme de voi, dar voi să vă păziţi bine.

5 Н е дражніть їх, бо Я не дам вам з їхнього краю місця ані на стопу ноги, бо гору Сеїр Я дав Ісавові, як спадщину.

Nu-i provocaţi la luptă, fiindcă nu vă voi da nimic din ţara lor, nici măcar o palmă de pământ. Muntele Seir i l-am dat în stăpânire lui Esau.

6 Ї жу купите від них за срібло і будете їсти, а також воду будете купувати в них за срібло і будете пити.

Să cumpăraţi de la ei pe preţ de argint hrană, ca să aveţi ce mânca şi să cumpăraţi de la ei pe preţ de argint apă, ca să aveţi ce bea,

7 Б о Господь, Бог твій, поблагословив тебе в кожному чині твоєї руки, знає Він ходу твою в цій великій пустині. Оце сорок літ Господь, Бог твій, з тобою, не відчув ти недостачі ні в чому.

căci Domnul, Dumnezeul vostru, a binecuvântat toată lucrarea mâinilor voastre. El cunoaşte călătoria voastră prin pustia cea mare; în timpul acestor patruzeci de ani Domnul, Dumnezeul vostru, a fost cu voi şi nu aţi dus lipsă de nimic’.»

8 І перейшли ми від наших братів, Ісавових синів, що сидять у Сеїрі, від дороги степу, від Елату, і від Ецйон-Ґеверу. І обернулися ми, та й перейшли дорогою моавської пустині.

Şi astfel am trecut pe lângă fraţii noştri, urmaşii lui Esau, care locuiau în Seir, departe de drumul spre Araba, departe de Elat şi de Eţion-Gheber; apoi ne-am întors şi am luat-o pe drumul care traversează pustia Moabului.

9 І сказав Господь мені: Не ворогуй з Моавом, і не дратуй їх війною, бо Я не дам тобі з його краю спадщини, бо Лотовим синам дав Я Ар на спадок.

Domnul mi-a zis: «Să nu-i asediaţi pe moabiţi şi să nu-i provocaţi la luptă, fiindcă nu vă voi da nimic din ţara lor; cetatea Ar am dat-o în stăpânirea urmaşilor lui Lot.»

10 П еред тим сиділи в ньому еми, народ великий, і численний, і високий, як велетні.

(În trecut aici locuiau emiţii, un popor puternic, numeros şi de statură înaltă asemenea anachiţilor.

11 Р ефаями вважалися й вони, як велетні, а моавітяни кличуть їх: еми.

Ei erau consideraţi refaiţi ca şi anachiţii, dar moabiţii îi numeau emiţi.

12 А в Сеїрі перед тим сиділи були гореї, а Ісавові сини заволоділи ними та вигубили їх перед собою, та й осіли замість них, як зробив Ізраїль Краєві спадку свого, що дав їм Господь.

În Seir au locuit în trecut şi horiţii, însă urmaşii lui Esau i-au ocupat, i-au nimicit şi au locuit în locul lor, la fel cum a făcut Israel în ţara pe care Domnul i-a dat-o ca moştenire.)

13 Т епер устаньте, і перейдіть поток Зеред. І перейшли ми потік Зеред.

«Acum ridicaţi-vă şi traversaţi uedul Zared!» Şi noi am traversat uedul Zared.

14 А час, що ходили ми від Кадеш-Барнеа, аж перейшли потік Зеред, тридцять і вісім літ, аж вимерло все те покоління військових із табору, як Господь присягнув був їм.

Perioada de când am plecat din Kadeş-Barnea şi până la traversarea uedului Zared a fost de treizeci şi opt de ani, timp în care toată generaţia de luptători a pierit din mijlocul taberei, aşa cum jurase Domnul.

15 Т акож і Господня рука була на них, щоб вигубити їх із табору аж до решти.

Într-adevăr mâna Domnului a fost împotriva lor ca să-i nimicească din mijlocul taberei, până ce au pierit.

16 І сталося, коли вигинули всі військові і вимерли з-посеред народу,

După ce au murit toţi luptătorii din mijlocul poporului,

17 т о Господь промовляв до мене, говорячи:

Domnul mi-a vorbit:

18 Т и сьогодні проходиш моавську границю Ар.

«Astăzi vei trece hotarul Moabului pe la Ar.

19 І прийдеш близько до Аммонових синів, не ненавидь їх і не дратуй їх, бо не дам тобі спадку з краю Аммонових синів, бо Лотовим синам Я дав його на спадщину.

Când te vei apropia de amoniţi, să nu-i asediezi şi să nu-i provoci la luptă, fiindcă nu-ţi voi da nimic din ţara lor, pentru că am dat-o în stăpânirea urmaşilor lui Lot.»

20 З а край рефаїв вважався також він, рефаї сиділи в ньому перед тим, а аммонітяни кликали їх: замзуми,

(Şi această ţară era considerată ca fiind a refaiţilor, deoarece ei au locuit-o în trecut; amoniţii îi numeau zamzumimi.

21 н арод великий, і численний, і високий, як велетні. І вигубив їх Господь перед ними, і вигнали їх, і осіли замість них,

Ei erau un popor puternic, numeros şi de statură înaltă asemenea anachiţilor. Domnul i-a nimicit dinaintea amoniţilor care i-au ocupat şi au locuit în locul lor.

22 я к зробив Він Ісавовим синам, що сидять у Сеїрі, що заволоділи хореянами перед ними, і вигнали їх, і осіли замість них, і сидять аж до сьогодні.

La fel a făcut şi pentru urmaşii lui Esau, care locuiau în Seir, când i-a nimicit pe horiţi dinaintea lor. Ei i-au ocupat şi au locuit în acel loc până în ziua de azi.

23 А аввеїв, що сидять по оселях аж до Ази, вигубили їх кафтори, що вийшли з Кафтору, та й осіли замість них.

Tot aşa s-a întâmplat şi cu aviţii care locuiau în satele dimprejurul Gazei. Caftoriţii, veniţi din Caftor, i-au distrus şi au locuit în locul lor.) Înfrângerea lui Sihon, regele Heşbonului

24 У ставайте, рушайте, та й перейдіть потік Арнон! Ось Я дав у твою руку Сигона, царя Хешбону, амореянина, а край його зачни забирати, та й воюй з ним.

«Ridică-te şi traversează uedul Arnon, pentru că l-am dat în mâinile tale pe Sihon amoritul, regele Heşbonului, împreună cu ţara lui. Începe cucerirea şi provoacă-l la luptă.

25 Т ого дня Я зачну наводити страх та жах перед тобою на народи під усім небом, які, коли почують чутку про тебе, то затремтять, і жахнуться перед тобою.

De azi încolo voi băga groaza şi frica de tine în toate popoarele de sub cer. Când vor auzi veşti despre tine, vor începe să tremure şi se vor îngrozi.»

26 І послав я послів з пустині Кедемот до Сигона, царя хешбонського, з мирними словами, говорячи:

Din pustia Chedemot am trimis soli lui Sihon, regele Heşbonului, cu gând de pace, ca să-i spun:

27 Н ехай же я перейду в твоїм краї в дорозі, я піду дорогою, не збочу ні праворуч, ні ліворуч.

«Lasă-mă să trec prin ţara ta! Voi merge numai pe drum şi nu mă voi abate nici la dreapta, nici la stânga.

28 Ї жу за срібло продаси мені, і я їстиму, і воду даси мені за срібло, і я питиму. Нехай тільки перейду я ногами,

Să-mi vinzi pe preţ de argint doar hrană, ca să am ce mânca şi apă, ca să am ce bea. Lasă-mă doar s-o traversez mergând pe jos –

29 я к зробили мені Ісавові сини, що сидять у Сеїрі, і моави, що сидять ув Арі, аж перейду я Йордан до того Краю, що його нам дає Господь, Бог наш.

aşa cum m-au lăsat urmaşii lui Esau, care locuiesc în Seir şi moabiţii care locuiesc în Ar – până când voi traversa Iordanul în ţara pe care Domnul, Dumnezeul nostru, ne-o dă.»

30 Т а не хотів Сигон, цар хешбонський, дати нам перейти через свою землю, бо Господь, Бог твій, зробив запеклим дух його, та ожорсточив його серце, щоб дати його в руку твою, як сьогодні це видко.

Dar Sihon, regele Heşbonului, nu ne-a lăsat să trecem, pentru că Domnul, Dumnezeul tău, i-a făcut duhul neînduplecat şi i-a împietrit inima ca să-l dea în mâinile tale, după cum vezi astăzi.

31 І сказав Господь мені: Ось, Я зачав давати перед тобою Сигона та його край; зачни заволодівати, щоб успадкувати його край.

Domnul mi-a zis: «Iată că am început să ţi-l dau pe Sihon împreună cu ţara lui; ia în stăpânire teritoriul lui.»

32 І вийшов Сигон навпроти нас, він та ввесь народ його, на війну до Ягацу.

Când Sihon împreună cu toţi oamenii săi a ieşit la luptă împotriva noastră la Iahaţ,

33 І дав його нам Господь, Бог наш, і ми побили його й синів його та ввесь його народ.

Domnul, Dumnezeul nostru, l-a dat în mâinile noastre; noi l-am lovit de moarte atât pe el, cât şi pe fiii lui şi pe întregul lui popor.

34 І того часу ми здобули всі його міста, і зробили закляттям кожне місто, чоловіків і жінок та дітей, нікого не позоставили ми.

Le-am cucerit atunci toate cetăţile şi am distrus tot ce era în ele – bărbaţi, femei şi copii. N-am lăsat nici un supravieţuitor.

35 Т ільки худобу забрали ми собі на здобич, та захоплене в містах, що ми їх здобули.

Numai animalele şi bunurile din cetăţi le-am luat ca pradă pentru noi.

36 В ід Ароеру, що на березі арнонського потоку, і від міста, що в долині, і аж до Ґілеаду не було міста, яке було б сильніше від нас, усе віддав нам Господь, Бог наш.

De la Aroer, care este pe malul uedului Arnon şi de la cetatea care se află în defileu, până la Ghilad n-a existat nici o cetate prea puternică pentru noi. Domnul, Dumnezeul nostru, ni le-a dat pe toate.

37 Т ільки до краю Аммонових синів не наблизився ти, до всього побережжя потоку Яббоку, і до міст гори, та до всього, про що наказав був Господь, Бог наш.

Însă de ţara amoniţilor, de malurile uedului Iabok şi de cetăţile din regiunea muntoasă nu v-aţi atins, aşa cum a poruncit Domnul, Dumnezeul nostru.