1 І почув Шефатія, син Маттанів, і Ґедалія, син Пашхурів, і Юхал, син Шелемеїн, і Пашхур, син Малкійїн, ті слова, що Єремія говорив до всього народу, кажучи:
Şefatia, fiul lui Matan, Ghedalia, fiul lui Paşhur, Iehucal, fiul lui Şelemia şi Paşhur, fiul lui Malchia, au auzit cuvintele pe care Ieremia le rostea înaintea întregului popor. El spunea:
2 Т ак говорить Господь: Хто сидітиме в цьому місті, той помре від меча, голоду та від моровиці, а хто вийде до халдеїв, той буде жити, і стане йому душа його за здобич, і він житиме!
„Aşa vorbeşte Domnul: «Cel care va mai rămâne în cetatea aceasta va fi ucis de sabie, de foamete şi de molimă, dar cel care va ieşi şi se va duce la caldeeni va trăi. Prada lui va fi însăşi viaţa lui şi astfel el va trăi.»“
3 Т ак говорить Господь: Напевно буде дане це місто в руку війська вавилонського царя, і він здобуде його!
„Aşa vorbeşte Domnul: «Această cetate va fi dată cu siguranţă în mâinile oştirii împăratului Babilonului, care o va cuceri.»“
4 І сказали зверхники до царя: Нехай же уб'ють цього чоловіка, бо він ослаблює руки вояків, позосталих у цьому місті, та руки всього народу, говорячи їм слова, як оці. Бо цей чоловік не шукає для цього народу добра, а тільки зла!...
Atunci conducătorii poporului i-au zis regelui: – Omul acesta ar trebui omorât, căci descurajează ostaşii care au mai rămas în cetate şi întreg poporul prin cuvântările pe care le ţine. Omul acesta nu caută binele poporului, ci nenorocirea lui.
5 І сказав цар Седекія: Ось він у ваших руках, бо цар нічого не вдіє супроти вас.
Regele Zedechia le-a răspuns: – Iată, el este în mâinile voastre, căci regele nu poate face nimic împotriva cuvintelor voastre.
6 І взяли Єремію та й кинули його до ями Малкійї, царевого сина, що в подвір'ї в'язниці, і спустили Єремію шнурами. А в ямі була не вода, а тільки багно, і загруз Єремія в багні!
Ei l-au luat pe Ieremia şi l-au aruncat în puţul lui Malchia, fiul regelui, care era în curtea temniţei. Ei l-au coborât înăuntru cu nişte funii. Acolo nu era apă, ci doar noroi, astfel că Ieremia s-a afundat în noroi.
7 І почув мурин Евед-Мелех, евнух, який був у царському домі, що Єремію кинули до ями, а цар сидів у Веніяминовій брамі.
Însă cuşitul Ebed-Melek, un eunuc de la palatul regelui, auzise că Ieremia fusese aruncat într-un puţ. În timp ce regele stătea la Poarta lui Beniamin,
8 І вийшов Евед-Мелех з царського дому, та й сказав цареві, говорячи:
Ebed-Melek a ieşit din palat şi i-a zis:
9 П ане мій царю, ці люди вчинили зло в усьому, що зробили пророкові Єремії, якого кинули до ями, і помре він на своєму місці через голод, бо в місті нема вже хліба...
– Stăpâne, regele meu, oamenii aceştia s-au purtat cu răutate prin tot ce i-au făcut profetului Ieremia. Ei l-au aruncat într-un puţ şi va muri de foame acolo, căci nu mai este pâine în cetate!
10 І наказав цар муринові Евед-Мелехові, говорячи: Візьми з собою звідси троє люда, і витягнеш пророка Єремію з ями, поки він ще не вмер!
Atunci regele a poruncit cuşitului Ebed-Melek: – Ia de aici treizeci de oameni cu tine şi scoate-l pe profetul Ieremia din puţ, până nu moare!
11 І взяв Евед-Мелех тих людей з собою, і прийшов до царського дому під скарбницею, і набрав ізвідти подертого шмаття та непотрібних лахів, і спустив їх до Єремії до ями шнурами.
Ebed-Melek i-a luat cu el pe oamenii aceia, s-au dus într-o odaie aflată sub vistieria palatului şi au luat de acolo nişte zdrenţe vechi şi nişte haine purtate, pe care le-au coborât apoi cu nişte funii în puţul în care era Ieremia.
12 І сказав мурин Евед-Мелех до Єремії: Поклади це подерте шмаття та лахи попід пахи своїх рук під шнури! І зробив Єремія так.
Atunci cuşitul Ebed-Melek i-a zis lui Ieremia: „Pune-ţi aceste zdrenţe şi aceste haine vechi sub subsuori şi apoi leagă-ţi funia de jur împrejur.“ Ieremia a făcut aşa,
13 І потягнули Єремію шнурами, і витягли його з ями. І сидів Єремія в подвір'ї в'язниці.
iar ei l-au tras cu funiile şi l-au scos din puţ. Ieremia a rămas în curtea temniţei. Zedechia îi cere iarăşi sfatul lui Ieremia
14 І послав цар Седекія, і взяв пророка Єремію до себе, до третього входу, що в домі Господньому. І сказав цар до Єремії: Запитаю я тебе про щось, не заховуй від мене нічого!
După aceea, regele Zedechia a trimis după profetul Ieremia şi acesta a fost adus la intrarea a treia a Casei Domnului. – Te voi întreba ceva, i-a zis regele, dar să nu-mi ascunzi nimic.
15 І сказав Єремія до Седекії: Коли я провіщу тобі, то чи справді не вб'єш ти мене? А коли пораджу тобі, то мене не послухаєш...
Ieremia i-a răspuns lui Zedechia: – Dacă-ţi voi răspunde, nu mă vei ucide oare? Şi dacă-ţi voi da un sfat, mă vei asculta tu oare?
16 І присягнув цар Седекія Єремії таємно, говорячи: Як живий Господь, що створив нам цю душу: не вб'ю тебе, і не дам тебе в руку тих людей, що шукають твоєї душі!
Regele Zedechia i-a jurat lui Ieremia în secret şi i-a zis: – Viu este Domnul, Care ne-a dat viaţă, că nu te voi ucide şi nu te voi da în mâinile celor ce caută să-ţi ia viaţa!
17 І сказав Єремія до Седекії: Так говорить Господь, Бог Саваот, Бог Ізраїлів: Якщо справді вийдеш ти до зверхників вавилонського царя, то житиме душа твоя, а місто це не буде спалене огнем, і будеш жити ти та дім твій.
Atunci Ieremia i-a zis lui Zedechia: – Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: „Dacă te vei preda conducătorilor împăratului Babilonului, vei rămâne în viaţă şi cetăţii acesteia nu i se va da foc; astfel tu şi familia ta veţi trăi.
18 А якщо ти не вийдеш до вавилонського царя, то це місто буде дане в руку халдеїв, і вони спалять його огнем, і ти не втечеш з їхньої руки...
Dar, dacă nu te vei preda conducătorilor împăratului Babilonului, cetatea aceasta va fi dată în mâinile caldeenilor, care îi vor da foc, iar tu nu vei scăpa din mâinile lor!“
19 І сказав цар Седекія до Єремії: Я боюся юдеїв, що перейшли до халдеїв, щоб не дали мене в їхню руку, і щоб не насміялися з мене...
Regele Zedechia i-a zis lui Ieremia: – Mi-e frică de iudeii care s-au dus de partea caldeenilor, ca nu cumva să fiu dat în mâinile lor, iar ei să mă maltrateze.
20 І сказав Єремія: Не дадуть! Послухай Господнього голосу до того, що я говорю тобі, і буде добре тобі, і буде жити душа твоя!
– Nu te vor da, i-a răspuns Ieremia. Acum ascultă glasul Domnului şi fă ce ţi-am spus. Doar aşa îţi va merge bine şi vei rămâne în viaţă.
21 А якщо ти не схочеш вийти, то ось слово, що Господь мені виявив:
Dar, dacă refuzi să te predai, iată ce mi-a descoperit Domnul:
22 І ось усі жінки, що залишилися в домі Юдиного царя, будуть відведені до зверхників вавилонського царя, і вони скажуть: Підмовили тебе й перемогли тебе твої приятелі; погрузили в багно твої ноги, та вони назад відійшли.
„Toate femeile care au mai rămas în palatul regelui lui Iuda vor fi duse la conducătorii împăratului Babilonului. Ele îţi vor zice: «Prietenii tăi de încredere te-au ademenit şi te-au înduplecat! Acum că ţi s-au afundat picioarele în noroi, prietenii tăi ţi-au întors spatele!»
23 А всі жінки твої та всі сини твої будуть відведені до халдеїв, і ти не втечеш з їхньої руки, бо рукою вавилонського царя будеш схоплений, а місто це буде спалене огнем...
Toate soţiile şi toţi copiii tăi vor fi duşi la caldeeni. Nici tu nu vei scăpa din mâinile lor, căci vei fi prins de împăratul Babilonului, iar cetăţii acesteia i se va da foc.“
24 І сказав Седекія до Єремії: Нехай ніхто не знає про ці слова, і ти не помреш.
Zedechia i-a zis lui Ieremia: – Să nu spui nimănui nimic din cuvintele acestea şi nu vei muri.
25 Б о коли почують зверхники, що я говорив з тобою, то прийдуть до тебе та й скажуть тобі: Розкажи но нам, що говорив ти цареві! Не ховай перед нами, і не вб'ємо тебе. І що ж говорив тобі цар?
Iar dacă conducătorii vor auzi că am vorbit cu tine şi dacă vor veni şi te vor întreba: „Spune-ne ce i-ai zis regelui? Nu ne ascunde nimic şi nu te vom ucide! Şi ce ţi-a răspuns regele?“,
26 т о скажеш до них: Я склав своє благання перед царське обличчя, щоб не вертали мене до Єгонатанового дому, щоб там не померти.
să le răspunzi astfel: „L-am rugat pe rege să nu mă trimită iarăşi în casa lui Ionatan, ca nu cumva să mor acolo.“
27 І прийшли всі зверхники до Єремії й запиталися його, і він розказав їм згідно зо всіма тими словами, що звелів був цар. І вони мовчки відійшли від нього, бо не довідались про обговорену річ.
Toţi conducătorii au venit la Ieremia şi l-au întrebat, iar el le-a zis toate cuvintele pe care regele i-a poruncit să le spună. Atunci ei nu i-au mai spus nimic, căci nici unul nu auzise discuţia cu regele.
28 І сидів Єремія на подвір'ї в'язниці аж до дня, коли був здобутий Єрусалим. І сталося, як був здобутий Єрусалим:
Ieremia a rămas astfel în curtea temniţei până în ziua în care a fost cucerit Ierusalimul.