1 N ow Shephatiah the son of Mattan, Gedaliah the son of Pashhur, Jucal the son of Shelemiah, and Pashhur the son of Malchiah heard the words that Jeremiah had spoken to all the people, saying,

Şefatia, fiul lui Matan, Ghedalia, fiul lui Paşhur, Iehucal, fiul lui Şelemia şi Paşhur, fiul lui Malchia, au auzit cuvintele pe care Ieremia le rostea înaintea întregului popor. El spunea:

2 “ Thus says the Lord: ‘He who remains in this city shall die by the sword, by famine, and by pestilence; but he who goes over to the Chaldeans shall live; his life shall be as a prize to him, and he shall live.’

„Aşa vorbeşte Domnul: «Cel care va mai rămâne în cetatea aceasta va fi ucis de sabie, de foamete şi de molimă, dar cel care va ieşi şi se va duce la caldeeni va trăi. Prada lui va fi însăşi viaţa lui şi astfel el va trăi.»“

3 T hus says the Lord: ‘This city shall surely be given into the hand of the king of Babylon’s army, which shall take it.’”

„Aşa vorbeşte Domnul: «Această cetate va fi dată cu siguranţă în mâinile oştirii împăratului Babilonului, care o va cuceri.»“

4 T herefore the princes said to the king, “Please, let this man be put to death, for thus he weakens the hands of the men of war who remain in this city, and the hands of all the people, by speaking such words to them. For this man does not seek the welfare of this people, but their harm.”

Atunci conducătorii poporului i-au zis regelui: – Omul acesta ar trebui omorât, căci descurajează ostaşii care au mai rămas în cetate şi întreg poporul prin cuvântările pe care le ţine. Omul acesta nu caută binele poporului, ci nenorocirea lui.

5 T hen Zedekiah the king said, “Look, he is in your hand. For the king can do nothing against you.”

Regele Zedechia le-a răspuns: – Iată, el este în mâinile voastre, căci regele nu poate face nimic împotriva cuvintelor voastre.

6 S o they took Jeremiah and cast him into the dungeon of Malchiah the king’s son, which was in the court of the prison, and they let Jeremiah down with ropes. And in the dungeon there was no water, but mire. So Jeremiah sank in the mire.

Ei l-au luat pe Ieremia şi l-au aruncat în puţul lui Malchia, fiul regelui, care era în curtea temniţei. Ei l-au coborât înăuntru cu nişte funii. Acolo nu era apă, ci doar noroi, astfel că Ieremia s-a afundat în noroi.

7 N ow Ebed-Melech the Ethiopian, one of the eunuchs, who was in the king’s house, heard that they had put Jeremiah in the dungeon. When the king was sitting at the Gate of Benjamin,

Însă cuşitul Ebed-Melek, un eunuc de la palatul regelui, auzise că Ieremia fusese aruncat într-un puţ. În timp ce regele stătea la Poarta lui Beniamin,

8 E bed-Melech went out of the king’s house and spoke to the king, saying:

Ebed-Melek a ieşit din palat şi i-a zis:

9 “ My lord the king, these men have done evil in all that they have done to Jeremiah the prophet, whom they have cast into the dungeon, and he is likely to die from hunger in the place where he is. For there is no more bread in the city.”

– Stăpâne, regele meu, oamenii aceştia s-au purtat cu răutate prin tot ce i-au făcut profetului Ieremia. Ei l-au aruncat într-un puţ şi va muri de foame acolo, căci nu mai este pâine în cetate!

10 T hen the king commanded Ebed-Melech the Ethiopian, saying, “Take from here thirty men with you, and lift Jeremiah the prophet out of the dungeon before he dies.”

Atunci regele a poruncit cuşitului Ebed-Melek: – Ia de aici treizeci de oameni cu tine şi scoate-l pe profetul Ieremia din puţ, până nu moare!

11 S o Ebed-Melech took the men with him and went into the house of the king under the treasury, and took from there old clothes and old rags, and let them down by ropes into the dungeon to Jeremiah.

Ebed-Melek i-a luat cu el pe oamenii aceia, s-au dus într-o odaie aflată sub vistieria palatului şi au luat de acolo nişte zdrenţe vechi şi nişte haine purtate, pe care le-au coborât apoi cu nişte funii în puţul în care era Ieremia.

12 T hen Ebed-Melech the Ethiopian said to Jeremiah, “Please put these old clothes and rags under your armpits, under the ropes.” And Jeremiah did so.

Atunci cuşitul Ebed-Melek i-a zis lui Ieremia: „Pune-ţi aceste zdrenţe şi aceste haine vechi sub subsuori şi apoi leagă-ţi funia de jur împrejur.“ Ieremia a făcut aşa,

13 S o they pulled Jeremiah up with ropes and lifted him out of the dungeon. And Jeremiah remained in the court of the prison. Zedekiah’s Fears and Jeremiah’s Advice

iar ei l-au tras cu funiile şi l-au scos din puţ. Ieremia a rămas în curtea temniţei. Zedechia îi cere iarăşi sfatul lui Ieremia

14 T hen Zedekiah the king sent and had Jeremiah the prophet brought to him at the third entrance of the house of the Lord. And the king said to Jeremiah, “I will ask you something. Hide nothing from me.”

După aceea, regele Zedechia a trimis după profetul Ieremia şi acesta a fost adus la intrarea a treia a Casei Domnului. – Te voi întreba ceva, i-a zis regele, dar să nu-mi ascunzi nimic.

15 J eremiah said to Zedekiah, “If I declare it to you, will you not surely put me to death? And if I give you advice, you will not listen to me.”

Ieremia i-a răspuns lui Zedechia: – Dacă-ţi voi răspunde, nu mă vei ucide oare? Şi dacă-ţi voi da un sfat, mă vei asculta tu oare?

16 S o Zedekiah the king swore secretly to Jeremiah, saying, “ As the Lord lives, who made our very souls, I will not put you to death, nor will I give you into the hand of these men who seek your life.”

Regele Zedechia i-a jurat lui Ieremia în secret şi i-a zis: – Viu este Domnul, Care ne-a dat viaţă, că nu te voi ucide şi nu te voi da în mâinile celor ce caută să-ţi ia viaţa!

17 T hen Jeremiah said to Zedekiah, “Thus says the Lord, the God of hosts, the God of Israel: ‘If you surely surrender to the king of Babylon’s princes, then your soul shall live; this city shall not be burned with fire, and you and your house shall live.

Atunci Ieremia i-a zis lui Zedechia: – Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: „Dacă te vei preda conducătorilor împăratului Babilonului, vei rămâne în viaţă şi cetăţii acesteia nu i se va da foc; astfel tu şi familia ta veţi trăi.

18 B ut if you do not surrender to the king of Babylon’s princes, then this city shall be given into the hand of the Chaldeans; they shall burn it with fire, and you shall not escape from their hand.’”

Dar, dacă nu te vei preda conducătorilor împăratului Babilonului, cetatea aceasta va fi dată în mâinile caldeenilor, care îi vor da foc, iar tu nu vei scăpa din mâinile lor!“

19 A nd Zedekiah the king said to Jeremiah, “I am afraid of the Jews who have defected to the Chaldeans, lest they deliver me into their hand, and they abuse me.”

Regele Zedechia i-a zis lui Ieremia: – Mi-e frică de iudeii care s-au dus de partea caldeenilor, ca nu cumva să fiu dat în mâinile lor, iar ei să mă maltrateze.

20 B ut Jeremiah said, “They shall not deliver you. Please, obey the voice of the Lord which I speak to you. So it shall be well with you, and your soul shall live.

– Nu te vor da, i-a răspuns Ieremia. Acum ascultă glasul Domnului şi fă ce ţi-am spus. Doar aşa îţi va merge bine şi vei rămâne în viaţă.

21 B ut if you refuse to surrender, this is the word that the Lord has shown me:

Dar, dacă refuzi să te predai, iată ce mi-a descoperit Domnul:

22 ‘ Now behold, all the women who are left in the king of Judah’s house shall be surrendered to the king of Babylon’s princes, and those women shall say: “Your close friends have set upon you And prevailed against you; Your feet have sunk in the mire, And they have turned away again.”

„Toate femeile care au mai rămas în palatul regelui lui Iuda vor fi duse la conducătorii împăratului Babilonului. Ele îţi vor zice: «Prietenii tăi de încredere te-au ademenit şi te-au înduplecat! Acum că ţi s-au afundat picioarele în noroi, prietenii tăi ţi-au întors spatele!»

23 ‘ So they shall surrender all your wives and children to the Chaldeans. You shall not escape from their hand, but shall be taken by the hand of the king of Babylon. And you shall cause this city to be burned with fire.’”

Toate soţiile şi toţi copiii tăi vor fi duşi la caldeeni. Nici tu nu vei scăpa din mâinile lor, căci vei fi prins de împăratul Babilonului, iar cetăţii acesteia i se va da foc.“

24 T hen Zedekiah said to Jeremiah, “Let no one know of these words, and you shall not die.

Zedechia i-a zis lui Ieremia: – Să nu spui nimănui nimic din cuvintele acestea şi nu vei muri.

25 B ut if the princes hear that I have talked with you, and they come to you and say to you, ‘Declare to us now what you have said to the king, and also what the king said to you; do not hide it from us, and we will not put you to death,’

Iar dacă conducătorii vor auzi că am vorbit cu tine şi dacă vor veni şi te vor întreba: „Spune-ne ce i-ai zis regelui? Nu ne ascunde nimic şi nu te vom ucide! Şi ce ţi-a răspuns regele?“,

26 t hen you shall say to them, ‘I presented my request before the king, that he would not make me return to Jonathan’s house to die there.’”

să le răspunzi astfel: „L-am rugat pe rege să nu mă trimită iarăşi în casa lui Ionatan, ca nu cumva să mor acolo.“

27 T hen all the princes came to Jeremiah and asked him. And he told them according to all these words that the king had commanded. So they stopped speaking with him, for the conversation had not been heard.

Toţi conducătorii au venit la Ieremia şi l-au întrebat, iar el le-a zis toate cuvintele pe care regele i-a poruncit să le spună. Atunci ei nu i-au mai spus nimic, căci nici unul nu auzise discuţia cu regele.

28 N ow Jeremiah remained in the court of the prison until the day that Jerusalem was taken. And he was there when Jerusalem was taken.

Ieremia a rămas astfel în curtea temniţei până în ziua în care a fost cucerit Ierusalimul.