1 N ow it happened, when Saul had returned from following the Philistines, that it was told him, saying, “Take note! David is in the Wilderness of En Gedi.”

Când Saul s-a întors de la urmărirea filistenilor a fost înştiinţat că David se află în pustia En-Ghedi.

2 T hen Saul took three thousand chosen men from all Israel, and went to seek David and his men on the Rocks of the Wild Goats.

Atunci Saul a luat din tot Israelul trei mii de bărbaţi aleşi şi a plecat în căutarea lui David şi a oamenilor săi, la răsărit de Stâncile Ţapilor Sălbatici.

3 S o he came to the sheepfolds by the road, where there was a cave; and Saul went in to attend to his needs. (David and his men were staying in the recesses of the cave.)

A ajuns la stânile de oi, care se aflau lângă drum; acolo se afla o peşteră, iar Saul a intrat în ea să-şi acopere picioarele. David şi oamenii lui se aflau la capătul peşterii.

4 T hen the men of David said to him, “This is the day of which the Lord said to you, ‘Behold, I will deliver your enemy into your hand, that you may do to him as it seems good to you.’” And David arose and secretly cut off a corner of Saul’s robe.

Oamenii lui David i-au zis: – Aceasta este ziua despre care ţi-a spus Domnul: „Eu îl voi da pe duşmanul tău în mâinile tale, iar tu îi vei face ce-ţi va plăcea.“ David s-a ridicat şi a tăiat pe furiş colţul mantiei lui Saul.

5 N ow it happened afterward that David’s heart troubled him because he had cut Saul’s robe.

După aceea însă pe David l-a mustrat cugetul pentru că tăiase colţul mantiei lui Saul.

6 A nd he said to his men, “The Lord forbid that I should do this thing to my master, the Lord ’s anointed, to stretch out my hand against him, seeing he is the anointed of the Lord.”

El le-a spus oamenilor săi: – Să mă ferească Domnul să fac un asemenea lucru stăpânului meu, care este unsul Domnului, şi anume să îmi ridic mâna asupra lui. Doar este unsul Domnului!

7 S o David restrained his servants with these words, and did not allow them to rise against Saul. And Saul got up from the cave and went on his way.

Cu aceste cuvinte David i-a oprit pe oamenii săi şi nu i-a lăsat să-l atace pe Saul. Apoi Saul s-a sculat, a părăsit peştera şi şi-a continuat drumul.

8 D avid also arose afterward, went out of the cave, and called out to Saul, saying, “My lord the king!” And when Saul looked behind him, David stooped with his face to the earth, and bowed down.

După aceea s-a sculat şi David şi a ieşit din peşteră. El a strigat după Saul: – O, rege, stăpânul meu! Când Saul s-a uitat în urma sa, David s-a plecat cu faţa la pământ şi s-a închinat.

9 A nd David said to Saul: “Why do you listen to the words of men who say, ‘Indeed David seeks your harm’?

I-a spus lui Saul: – De ce asculţi cuvintele oamenilor care spun că David doreşte să-ţi facă rău?

10 L ook, this day your eyes have seen that the Lord delivered you today into my hand in the cave, and someone urged me to kill you. But my eye spared you, and I said, ‘I will not stretch out my hand against my lord, for he is the Lord ’s anointed.’

În ziua aceasta ochii tăi au văzut că Domnul te-a dat în mâna mea, chiar astăzi, în peşteră. Cineva a spus să te ucid, dar eu am avut milă de tine şi am hotărât să nu ridic mâna asupra stăpânului meu pentru că el este unsul Domnului.

11 M oreover, my father, see! Yes, see the corner of your robe in my hand! For in that I cut off the corner of your robe, and did not kill you, know and see that there is neither evil nor rebellion in my hand, and I have not sinned against you. Yet you hunt my life to take it.

Priveşte, părintele meu, priveşte colţul mantiei tale în mâna mea. Prin faptul că am tăiat colţul mantiei tale şi nu te-am ucis, să înţelegi şi să recunoşti că nu sunt vinovat de răutate sau de răzvrătire şi că nu am păcătuit împotriva ta. Cu toate acestea, tu mă pândeşti ca să-mi iei viaţa.

12 L et the Lord judge between you and me, and let the Lord avenge me on you. But my hand shall not be against you.

Domnul să judece între mine şi tine şi Domnul să mă răzbune faţă de tine. Mâna mea însă nu va fi împotriva ta.

13 A s the proverb of the ancients says, ‘Wickedness proceeds from the wicked.’ But my hand shall not be against you.

Vorba vechiului proverb: „Răul de la cei răi iese.“ Mâna mea însă nu va fi împotriva ta.

14 A fter whom has the king of Israel come out? Whom do you pursue? A dead dog? A flea?

După cine a ieşit regele lui Israel? Pe cine urmăreşti? Un câine mort? Un singur purice?

15 T herefore let the Lord be judge, and judge between you and me, and see and plead my case, and deliver me out of your hand.”

Domnul să fie judecător şi să judece între mine şi tine; să privească, să-mi susţină cauza şi să mă izbăvească din mâna ta!

16 S o it was, when David had finished speaking these words to Saul, that Saul said, “ Is this your voice, my son David?” And Saul lifted up his voice and wept.

Când David a terminat de spus aceste cuvinte lui Saul, acesta a zis: –Tu eşti, cu adevărat, fiul meu David? Apoi a plâns cu voce tare,

17 T hen he said to David: “You are more righteous than I; for you have rewarded me with good, whereas I have rewarded you with evil.

zicându-i lui David: – Tu eşti mai drept decât mine, pentru că tu m-ai tratat bine, chiar dacă eu te-am tratat rău.

18 A nd you have shown this day how you have dealt well with me; for when the Lord delivered me into your hand, you did not kill me.

Astăzi ai dovedit bunătate faţă de mine pentru că, deşi Domnul mă dăduse în mâna ta, tu nu m-ai ucis.

19 F or if a man finds his enemy, will he let him get away safely? Therefore may the Lord reward you with good for what you have done to me this day.

Dacă un om îşi întâlneşte duşmanul, oare îi dă drumul cu bine? Domnul să-ţi răsplătească astăzi cu bine ceea ce ai făcut pentru mine!

20 A nd now I know indeed that you shall surely be king, and that the kingdom of Israel shall be established in your hand.

Acum, ştiu sigur că tu vei domni şi că tronul lui Israel va fi al tău!

21 T herefore swear now to me by the Lord that you will not cut off my descendants after me, and that you will not destroy my name from my father’s house.”

Jură-mi pe Domnul dar că nu îi vei stârpi pe urmaşii mei după mine şi că nu îmi vei şterge numele din familia tatălui meu.

22 S o David swore to Saul. And Saul went home, but David and his men went up to the stronghold.

David i-a jurat lui Saul, după care Saul a plecat acasă. În timpul acesta David cu oamenii săi s-au suit spre fortăreaţă.