1 N ow in the twelfth month, that is, the month of Adar, on the thirteenth day, the time came for the king’s command and his decree to be executed. On the day that the enemies of the Jews had hoped to overpower them, the opposite occurred, in that the Jews themselves overpowered those who hated them.

În luna a douăsprezecea, adică în luna Adar, în ziua a treisprezecea a lunii, când avea să se ducă la îndeplinire porunca şi decretul împăratului, chiar în ziua în care duşmanii iudeilor se aşteptau să pună stăpânire peste ei, situaţia s-a schimbat, astfel că iudeii au pus stăpânire peste cei ce îi urau.

2 T he Jews gathered together in their cities throughout all the provinces of King Ahasuerus to lay hands on those who sought their harm. And no one could withstand them, because fear of them fell upon all people.

Iudeii s-au adunat în cetăţile lor, în toate provinciile împăratului Ahaşveroş, ca să pună mâna pe cei ce căutau să le facă rău. Nimeni nu le-a putut sta împotrivă, căci groaza de iudei cuprinsese toate popoarele.

3 A nd all the officials of the provinces, the satraps, the governors, and all those doing the king’s work, helped the Jews, because the fear of Mordecai fell upon them.

Toţi conducătorii provinciilor, satrapii, guvernatorii şi slujbaşii împăratului îi sprijineau pe iudei, căci îi apucase groaza de Mardoheu,

4 F or Mordecai was great in the king’s palace, and his fame spread throughout all the provinces; for this man Mordecai became increasingly prominent.

fiindcă Mardoheu era renumit la palatul împăratului şi-i mergea faima prin toate provinciile, deoarece el era un bărbat a cărui influenţă creştea tot mai mult.

5 T hus the Jews defeated all their enemies with the stroke of the sword, with slaughter and destruction, and did what they pleased with those who hated them.

Iudeii au lovit cu tăişul sabiei pe toţi duşmanii lor; i-au înjunghiat, i-au nimicit şi au făcut celor ce-i urau tot ce au vrut.

6 A nd in Shushan the citadel the Jews killed and destroyed five hundred men.

În citadela Susei iudeii au ucis şi au nimicit cinci sute de oameni, printre care se numărau şi

7 A lso Parshandatha, Dalphon, Aspatha,

Parşandata, Dalfon, Aspata,

8 P oratha, Adalia, Aridatha,

Porata, Adalia, Aridata,

9 P armashta, Arisai, Aridai, and Vajezatha—

Parmaşta, Arisai, Aridai şi Vaizata.

10 t he ten sons of Haman the son of Hammedatha, the enemy of the Jews—they killed; but they did not lay a hand on the plunder.

I-au ucis şi pe cei zece fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, duşmanul iudeilor, dar nu s-au atins de averile lor.

11 O n that day the number of those who were killed in Shushan the citadel was brought to the king.

În ziua aceea, numărul celor ucişi în citadela Susei a ajuns la cunoştinţa împăratului.

12 A nd the king said to Queen Esther, “The Jews have killed and destroyed five hundred men in Shushan the citadel, and the ten sons of Haman. What have they done in the rest of the king’s provinces? Now what is your petition? It shall be granted to you. Or what is your further request? It shall be done.”

Împăratul i-a zis împărătesei Estera: – În citadela Susei iudeii au ucis şi au nimicit cinci sute de oameni şi pe cei zece fii ai lui Haman. Ce vor fi făcut în celelalte provincii? Dacă mai ai vreo dorinţă, ţi se va împlini. Dacă mai ai vreo cerere, ţi se va răspunde.

13 T hen Esther said, “If it pleases the king, let it be granted to the Jews who are in Shushan to do again tomorrow according to today’s decree, and let Haman’s ten sons be hanged on the gallows.”

– Dacă împăratul găseşte că este bine, a zis Estera, să se dea voie iudeilor din Susa să facă şi mâine după decretul de astăzi şi să-i spânzure pe lemn pe cei zece fii ai lui Haman.

14 S o the king commanded this to be done; the decree was issued in Shushan, and they hanged Haman’s ten sons.

– Aşa să se facă, a răspuns împăratul, să se dea un decret la Susa prin care să li se dea voie iudeilor să-i spânzure pe cei zece fii ai lui Haman.

15 A nd the Jews who were in Shushan gathered together again on the fourteenth day of the month of Adar and killed three hundred men at Shushan; but they did not lay a hand on the plunder.

Iudeii s-au strâns în Susa şi, în ziua a paisprezecea a lunii Adar, au ucis în Susa încă trei sute de oameni. De averile lor însă nu s-au atins.

16 T he remainder of the Jews in the king’s provinces gathered together and protected their lives, had rest from their enemies, and killed seventy-five thousand of their enemies; but they did not lay a hand on the plunder.

Restul iudeilor din provinciile împăratului s-au strâns şi ei ca să-şi apere vieţile şi şi-au dobândit odihna, scăpând de duşmanii lor. Au ucis şaptezeci şi cinci de mii dintre cei ce îi urau, dar de averile lor nu s-au atins.

17 T his was on the thirteenth day of the month of Adar. And on the fourteenth of the month they rested and made it a day of feasting and gladness. The Feast of Purim

Aşa s-a întâmplat în ziua a treisprezecea a lunii Adar, iar în a paisprezecea zi s-au odihnit şi au făcut din ea o zi de ospăţ şi de bucurie. Celebrarea Purimului

18 B ut the Jews who were at Shushan assembled together on the thirteenth day, as well as on the fourteenth; and on the fifteenth of the month they rested, and made it a day of feasting and gladness.

Iudeii din Susa s-au strâns şi în ziua a treisprezecea a lunii, şi în ziua a paisprezecea a lunii, iar în ziua a cincisprezecea s-au odihnit şi au făcut din ea o zi de ospăţ şi de bucurie.

19 T herefore the Jews of the villages who dwelt in the unwalled towns celebrated the fourteenth day of the month of Adar with gladness and feasting, as a holiday, and for sending presents to one another.

De aceea iudeii de la sate au făcut din ziua a paisprezecea a lunii Adar o zi de bucurie şi de ospăţ, o zi de sărbătoare în care prietenii îşi trimit unii altora daruri.

20 A nd Mordecai wrote these things and sent letters to all the Jews, near and far, who were in all the provinces of King Ahasuerus,

Mardoheu a scris aceste lucruri şi a trimis scrisori tuturor iudeilor din provinciile împăratului Ahaşveroş, celor de aproape şi celor de departe,

21 t o establish among them that they should celebrate yearly the fourteenth and fifteenth days of the month of Adar,

ca să-i îndemne să sărbătorească în fiecare an ziua a paisprezecea a lunii Adar şi ziua a cincisprezecea a aceleiaşi luni,

22 a s the days on which the Jews had rest from their enemies, as the month which was turned from sorrow to joy for them, and from mourning to a holiday; that they should make them days of feasting and joy, of sending presents to one another and gifts to the poor.

ca zile în care iudeii au scăpat de duşmanii lor şi ca lună în care întristarea lor s-a transformat în bucurie, iar bocetul lor – în fericire. I-a îndemnat să facă din ele zile de ospăţ şi de bucurie şi să trimită daruri de mâncare prietenilor şi daruri celor săraci.

23 S o the Jews accepted the custom which they had begun, as Mordecai had written to them,

Iudeii au acceptat ceea ce începuseră deja să facă şi au făcut întocmai cum le scrisese Mardoheu.

24 b ecause Haman, the son of Hammedatha the Agagite, the enemy of all the Jews, had plotted against the Jews to annihilate them, and had cast Pur (that is, the lot), to consume them and destroy them;

Căci Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, duşmanul tuturor iudeilor, plănuise stârpirea iudeilor, aruncând „Purul“, adică sorţul, pentru ca aceştia să fie zdrobiţi şi nimiciţi,

25 b ut when Esther came before the king, he commanded by letter that this wicked plot which Haman had devised against the Jews should return on his own head, and that he and his sons should be hanged on the gallows.

însă împăratul a prins de veste şi a poruncit în scris să se întoarcă asupra capului lui Haman planul cel rău pe care acesta l-a pus la cale împotriva iudeilor şi să fie spânzurat pe lemn atât el, cât şi fiii acestuia.

26 S o they called these days Purim, after the name Pur. Therefore, because of all the words of this letter, what they had seen concerning this matter, and what had happened to them,

De aceea au numit aceste zile „Purim“, după cuvântul Pur. Astfel, din pricina tuturor celor scrise în acea scrisoare şi din pricina a ceea ce au văzut şi a ceea ce li s-a întâmplat,

27 t he Jews established and imposed it upon themselves and their descendants and all who would join them, that without fail they should celebrate these two days every year, according to the written instructions and according to the prescribed time,

iudeii au hotărât atât pentru ei, cât şi pentru urmaşii lor, dar şi pentru toţi cei care li se vor mai adăuga, să nu înceteze să sărbătorească aceste două zile, în fiecare an, după cum spunea scrisoarea, la vremea hotărâtă.

28 t hat these days should be remembered and kept throughout every generation, every family, every province, and every city, that these days of Purim should not fail to be observed among the Jews, and that the memory of them should not perish among their descendants.

Zilele acestea trebuiau amintite şi sărbătorite în fiecare generaţie, de către fiecare clan în parte, în fiecare provincie şi în fiecare cetate. Zilele de Purim nu trebuiau să fie desfiinţate niciodată din mijlocul iudeilor, iar amintirea lor nu trebuia să înceteze printre urmaşii lor.

29 T hen Queen Esther, the daughter of Abihail, with Mordecai the Jew, wrote with full authority to confirm this second letter about Purim.

Împărăteasa Estera, fiica lui Abihail, şi iudeul Mardoheu au scris cu toată autoritatea, ca să întărească această a doua scrisoare cu privire la Purim.

30 A nd Mordecai sent letters to all the Jews, to the one hundred and twenty-seven provinces of the kingdom of Ahasuerus, with words of peace and truth,

Mardoheu a trimis scrisori tuturor iudeilor din cele o sută douăzeci şi şapte de provincii imperiale ale lui Ahaşveroş. Ele conţineau cuvinte de pace şi de încredere,

31 t o confirm these days of Purim at their appointed time, as Mordecai the Jew and Queen Esther had prescribed for them, and as they had decreed for themselves and their descendants concerning matters of their fasting and lamenting.

pentru a întări sărbătorirea acestor zile de Purim la vremea hotărâtă, aşa cum ceruse iudeul Mardoheu şi împărăteasa Estera şi totodată aşa cum ei înşişi îşi rânduiseră, pentru ei şi pentru urmaşii lor, reglementări cu privire la post şi la bocet.

32 S o the decree of Esther confirmed these matters of Purim, and it was written in the book.

Porunca Esterei a întărit aceste reglementări cu ocazia Purimului şi a fost scrisă într-o carte.