1 W hen you sit down to eat with a ruler, Consider carefully what is before you;

Dacă stai la masă împreună cu un conducător, ia seama bine la ceea ce este înaintea ta!

2 A nd put a knife to your throat If you are a man given to appetite.

Pune-ţi un cuţit la gâtlej dacă eşti un om nesăţios!

3 D o not desire his delicacies, For they are deceptive food.

Nu pofti delicatesele lui pentru că sunt o hrană înşelătoare!

4 D o not overwork to be rich; Because of your own understanding, cease!

Nu te trudi să te îmbogăţeşti; fii înţelept să arăţi cumpătare!

5 W ill you set your eyes on that which is not? For riches certainly make themselves wings; They fly away like an eagle toward heaven.

Abia ţi-ai aruncat ochii asupra bogăţiei şi nu mai este, căci, în mod sigur, îi vor creşte aripi, şi va fugi spre ceruri ca un vultur!

6 D o not eat the bread of a miser, Nor desire his delicacies;

Nu mânca pâinea zgârcitului şi nu pofti delicatesele lui,

7 F or as he thinks in his heart, so is he. “Eat and drink!” he says to you, But his heart is not with you.

căci el este omul care întotdeauna se gândeşte la cost! „Mănâncă şi bea“, îţi spune el, dar inima lui nu este cu tine.

8 T he morsel you have eaten, you will vomit up, And waste your pleasant words.

Vei vărsa bucăţica pe care ai mâncat-o şi-ţi vei irosi cuvintele tale plăcute.

9 D o not speak in the hearing of a fool, For he will despise the wisdom of your words.

Nu vorbi unui prost, căci el va dispreţui înţelepciunea cuvintelor tale!

10 D o not remove the ancient landmark, Nor enter the fields of the fatherless;

Nu muta hotarul cel vechi şi nu intra pe ogorul orfanilor,

11 F or their Redeemer is mighty; He will plead their cause against you.

căci Apărătorul lor este puternic! El le va apăra cauza împotriva ta.

12 A pply your heart to instruction, And your ears to words of knowledge.

Apleacă-ţi inima spre învăţătură şi urechile la cuvintele cunoştinţei!

13 D o not withhold correction from a child, For if you beat him with a rod, he will not die.

Nu scuti copilul de disciplinare, căci dacă îl pedepseşti cu nuiaua, nu va muri!

14 Y ou shall beat him with a rod, And deliver his soul from hell.

Dacă îl pedepseşti cu nuiaua, îi vei salva sufletul din Locuinţa Morţilor.

15 M y son, if your heart is wise, My heart will rejoice—indeed, I myself;

Fiul meu, dacă inima ta este înţeleaptă, atunci inima mea se va bucura.

16 Y es, my inmost being will rejoice When your lips speak right things.

Lăuntrul fiinţei mele se va înveseli când buzele tale vor spune ce este drept.

17 D o not let your heart envy sinners, But be zealous for the fear of the Lord all the day;

Nu-ţi lăsa inima să invidieze pe cei păcătoşi, ci să ai întotdeauna frică de Domnul!

18 F or surely there is a hereafter, And your hope will not be cut off.

Cu siguranţă există o răsplată viitoare şi nădejdea ta nu va fi tăiată!

19 H ear, my son, and be wise; And guide your heart in the way.

Ascultă, fiul meu, şi fii înţelept, păstrează-ţi inima pe cărarea dreaptă!

20 D o not mix with winebibbers, Or with gluttonous eaters of meat;

Nu fi printre cei care beau mult vin, nici printre cei ce se ghiftuiesc cu carne,

21 F or the drunkard and the glutton will come to poverty, And drowsiness will clothe a man with rags.

căci beţivul şi mâncăul vor sărăci, iar somnolenţa îi va îmbrăca în zdrenţe!

22 L isten to your father who begot you, And do not despise your mother when she is old.

Ascultă de tatăl tău, care ţi-a dat viaţă şi nu-ţi dispreţui mama, când a îmbătrânit!

23 B uy the truth, and do not sell it, Also wisdom and instruction and understanding.

Cumpără adevărul şi nu-l vinde, dobândeşte înţelepciunea, învăţătura şi priceperea!

24 T he father of the righteous will greatly rejoice, And he who begets a wise child will delight in him.

Tatăl celui drept va avea mari bucurii; cine are un fiu înţelept se bucură de el.

25 L et your father and your mother be glad, And let her who bore you rejoice.

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se înveselească cea care te-a născut!

26 M y son, give me your heart, And let your eyes observe my ways.

Fiul meu, dă-mi inima ta şi să găsească plăcere ochii tăi în căile mele,

27 F or a harlot is a deep pit, And a seductress is a narrow well.

căci prostituata este o groapă adâncă şi femeia străină este o fântână îngustă.

28 S he also lies in wait as for a victim, And increases the unfaithful among men.

Ea pândeşte ca un hoţ şi îi înmulţeşte pe cei necredincioşi între oameni.

29 W ho has woe? Who has sorrow? Who has contentions? Who has complaints? Who has wounds without cause? Who has redness of eyes?

Ale cui sunt vaiurile? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănile fără motiv? Ai cui sunt ochii roşii?

30 T hose who linger long at the wine, Those who go in search of mixed wine.

Ale celor ce întârzie la vin şi care se duc să caute vasul cu vin amestecat.

31 D o not look on the wine when it is red, When it sparkles in the cup, When it swirls around smoothly;

Nu te uita la vin când este roşu, când spumegă în pahar şi când alunecă uşor!

32 A t the last it bites like a serpent, And stings like a viper.

Căci la urmă muşcă ca un şarpe şi otrăveşte ca o viperă.

33 Y our eyes will see strange things, And your heart will utter perverse things.

Ochii tăi vor vedea lucruri ciudate şi inima ta va vorbi lucruri stricate.

34 Y es, you will be like one who lies down in the midst of the sea, Or like one who lies at the top of the mast, saying:

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării sau ca unul întins pe vârful unui catarg.

35 “ They have struck me, but I was not hurt; They have beaten me, but I did not feel it. When shall I awake, that I may seek another drink? ”

„M-au lovit, dar nu m-au rănit! M-au bătut, dar nu simt nimic! Când mă voi trezi, pot găsi altceva de băut?“