1 N ow it came to pass in the third year of Hoshea the son of Elah, king of Israel, that Hezekiah the son of Ahaz, king of Judah, began to reign.

Ezechia, fiul lui Ahaz, regele lui Iuda, a început să domnească în al treilea an al domniei lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel.

2 H e was twenty-five years old when he became king, and he reigned twenty-nine years in Jerusalem. His mother’s name was Abi the daughter of Zechariah.

El era în vârstă de douăzeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de douăzeci şi nouă de ani. Mama lui se numea Abia şi era fiica lui Zaharia.

3 A nd he did what was right in the sight of the Lord, according to all that his father David had done.

El a făcut ce este drept înaintea Domnului, tot aşa cum făcuse strămoşul său David.

4 H e removed the high places and broke the sacred pillars, cut down the wooden image and broke in pieces the bronze serpent that Moses had made; for until those days the children of Israel burned incense to it, and called it Nehushtan.

A îndepărtat înălţimile şi a zdrobit stâlpii sacri, a tăiat stâlpul Aşerei şi a zdrobit în bucăţi şarpele de bronz pe care îl făcuse Moise, deoarece israeliţii obişnuiau să ardă tămâie înaintea lui şi îl numeau Nehuştan.

5 H e trusted in the Lord God of Israel, so that after him was none like him among all the kings of Judah, nor who were before him.

Ezechia a crezut în Domnul, Dumnezeul lui Israel. Nici unul dintre regii lui Iuda dinaintea lui sau care au urmat după el nu a fost ca el.

6 F or he held fast to the Lord; he did not depart from following Him, but kept His commandments, which the Lord had commanded Moses.

El s-a alipit de Domnul, nu s-a depărtat de El şi a păzit poruncile pe care Domnul i le-a dat lui Moise.

7 T he Lord was with him; he prospered wherever he went. And he rebelled against the king of Assyria and did not serve him.

Domnul a fost cu Ezechia şi oriunde mergea avea izbândă. El s-a răsculat împotriva împăratului Asiriei şi nu i-a mai fost supus.

8 H e subdued the Philistines, as far as Gaza and its territory, from watchtower to fortified city.

Ezechia i-a învins pe filisteni până la Gaza şi le-a distrus teritoriile, de la turnurile de pază până la cetăţile fortificate.

9 N ow it came to pass in the fourth year of King Hezekiah, which was the seventh year of Hoshea the son of Elah, king of Israel, that Shalmaneser king of Assyria came up against Samaria and besieged it.

În al patrulea an al domniei lui Ezechia, care era şi al şaptelea an al domniei lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, a mărşăluit împotriva Samariei şi a asediat-o,

10 A nd at the end of three years they took it. In the sixth year of Hezekiah, that is, the ninth year of Hoshea king of Israel, Samaria was taken.

iar după trei ani de asediu asirienii au cucerit-o. Aşadar, Samaria a fost cucerită în al şaselea an al domniei lui Ezechia, care era şi al nouălea an al domniei lui Osea, regele lui Israel.

11 T hen the king of Assyria carried Israel away captive to Assyria, and put them in Halah and by the Habor, the River of Gozan, and in the cities of the Medes,

Împăratul Asiriei i-a dus pe israeliţi în captivitate în Asiria şi i-a pus să locuiască în Halah, în Gozan, de-a lungul râului Habor, şi în cetăţile mezilor,

12 b ecause they did not obey the voice of the Lord their God, but transgressed His covenant and all that Moses the servant of the Lord had commanded; and they would neither hear nor do them.

din cauză că n-au ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul lor, ci au încălcat legământul Lui şi pentru că n-au ascultat şi nici n-au împlinit tot ce le-a poruncit Moise, robul Domnului.

13 A nd in the fourteenth year of King Hezekiah, Sennacherib king of Assyria came up against all the fortified cities of Judah and took them.

În al paisprezecelea an al domniei regelui Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, a înaintat împotriva tuturor cetăţilor fortificate ale lui Iuda şi le-a cucerit.

14 T hen Hezekiah king of Judah sent to the king of Assyria at Lachish, saying, “I have done wrong; turn away from me; whatever you impose on me I will pay.” And the king of Assyria assessed Hezekiah king of Judah three hundred talents of silver and thirty talents of gold.

După aceea, Ezechia, regele lui Iuda, a trimis următorul mesaj împăratului Asiriei, care se afla în Lachiş: „Am greşit! Depărtează-te de mine şi îţi voi da orice îmi vei cere!“ Împăratul Asiriei a cerut de la Ezechia, regele lui Iuda, trei sute de talanţi de argint şi treizeci de talanţi de aur.

15 S o Hezekiah gave him all the silver that was found in the house of the Lord and in the treasuries of the king’s house.

Ezechia i-a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului şi în vistieriile palatului regelui.

16 A t that time Hezekiah stripped the gold from the doors of the temple of the Lord, and from the pillars which Hezekiah king of Judah had overlaid, and gave it to the king of Assyria. Sennacherib Boasts Against the Lord

Cu acest prilej Ezechia a desprins aurul cu care tot el, Ezechia, regele lui Iuda, acoperise uşile şi stâlpii Templului Domnului şi l-a dat împăratului Asiriei. Ierusalimul ameninţat de către Sanherib

17 T hen the king of Assyria sent the Tartan, the Rabsaris, and the Rabshakeh from Lachish, with a great army against Jerusalem, to King Hezekiah. And they went up and came to Jerusalem. When they had come up, they went and stood by the aqueduct from the upper pool, which was on the highway to the Fuller’s Field.

Împăratul Asiriei i-a trimis din Lachiş pe Tartan, pe Rab-Saris şi pe Rab-Şache, însoţiţi de o oştire puternică, la regele Ezechia, la Ierusalim. Ei au pornit spre Ierusalim şi când au ajuns, s-au oprit la canalul de apă al Iazului de Sus, pe drumul către Ogorul Spălătorului.

18 A nd when they had called to the king, Eliakim the son of Hilkiah, who was over the household, Shebna the scribe, and Joah the son of Asaph, the recorder, came out to them.

Apoi l-au chemat pe rege. Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Şebna şi cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, s-au dus la ei.

19 T hen the Rabshakeh said to them, “Say now to Hezekiah, ‘Thus says the great king, the king of Assyria: “What confidence is this in which you trust?

Rab-Şache le-a zis: – Spuneţi-i lui Ezechia: „Aşa vorbeşte marele împărat, împăratul Asiriei: «Pe ce se bazează această încredere a ta?

20 Y ou speak of having plans and power for war; but they are mere words. And in whom do you trust, that you rebel against me?

Tu spui că ai strategie şi putere pentru război, dar acestea sunt doar nişte vorbe goale. În cine te încrezi tu acum de te-ai răsculat împotriva mea?

21 N ow look! You are trusting in the staff of this broken reed, Egypt, on which if a man leans, it will go into his hand and pierce it. So is Pharaoh king of Egypt to all who trust in him.

Iată că acum te încrezi în Egipt, în acel toiag de trestie frântă, care străpunge şi răneşte mâna oricui se sprijină pe ea. Aşa este Faraon, monarhul Egiptului, pentru toţi cei ce se încred în el.

22 B ut if you say to me, ‘We trust in the Lord our God,’ is it not He whose high places and whose altars Hezekiah has taken away, and said to Judah and Jerusalem, ‘You shall worship before this altar in Jerusalem’?”’

Dacă îmi veţi spune: ‘Noi ne încredem în Domnul, Dumnezeul nostru!’, oare nu este El Acela ale Cărui înălţimi şi altare le-a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda şi Ierusalimului: ‘Să vă închinaţi înaintea acestui altar din Ierusalim!’»?

23 N ow therefore, I urge you, give a pledge to my master the king of Assyria, and I will give you two thousand horses—if you are able on your part to put riders on them!

Vino acum şi fă o înţelegere cu stăpânul meu, împăratul Asiriei: eu îţi voi da două mii de cai, dacă tu vei putea găsi călăreţi pentru ei.

24 H ow then will you repel one captain of the least of my master’s servants, and put your trust in Egypt for chariots and horsemen?

Şi cum vei putea îndepărta măcar o singură căpetenie dintre cei mai neînsemnaţi slujitori ai stăpânului meu, când tu te bazezi pe Egipt pentru care şi călăreţi?

25 H ave I now come up without the Lord against this place to destroy it? The Lord said to me, ‘Go up against this land, and destroy it.’”

Mai mult, am înaintat eu oare fără Domnul împotriva acestui loc, ca să-l distrug? Domnul Însuşi mi-a zis: «Înaintează împotriva acestei ţări şi distruge-o!»“

26 T hen Eliakim the son of Hilkiah, Shebna, and Joah said to the Rabshakeh, “Please speak to your servants in Aramaic, for we understand it; and do not speak to us in Hebrew in the hearing of the people who are on the wall.”

Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, Şebna şi Ioah i-au răspuns lui Rab-Şache: – Vorbeşte, te rugăm, slujitorilor tăi în limba aramaică, pentru că o înţelegem, şi nu ne vorbi în limba iudaică, în auzul poporului care este pe zid!

27 B ut the Rabshakeh said to them, “Has my master sent me to your master and to you to speak these words, and not to the men who sit on the wall, who will eat and drink their own waste with you?”

Dar Rab-Şache le-a zis: – Oare stăpânului vostru şi vouă, m-a trimis stăpânul meu să spun aceste cuvinte? Oare nu m-a trimis la oamenii aceştia, care stau pe zid şi care, asemenea vouă, vor trebui să-şi mănânce propriile murdării şi să-şi bea propriul ud?

28 T hen the Rabshakeh stood and called out with a loud voice in Hebrew, and spoke, saying, “Hear the word of the great king, the king of Assyria!

Atunci Rab-Şache s-a ridicat şi a strigat tare în limba iudaică, astfel: – Ascultaţi cuvântul marelui împărat, împăratul Asiriei!

29 T hus says the king: ‘Do not let Hezekiah deceive you, for he shall not be able to deliver you from his hand;

Aşa vorbeşte împăratul: „Nu-l lăsaţi pe Ezechia să vă amăgească, pentru că el nu va putea să vă izbăvească din mâna mea!

30 n or let Hezekiah make you trust in the Lord, saying, “The Lord will surely deliver us; this city shall not be given into the hand of the king of Assyria.”’

Nu-l lăsaţi pe Ezechia să vă convingă să vă încredeţi în Domnul, zicându-vă: «Cu siguranţă Domnul ne va izbăvi şi cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile împăratului Asiriei!»

31 D o not listen to Hezekiah; for thus says the king of Assyria: ‘Make peace with me by a present and come out to me; and every one of you eat from his own vine and every one from his own fig tree, and every one of you drink the waters of his own cistern;

Nu-l ascultaţi pe Ezechia, căci aşa vorbeşte împăratul Asiriei: «Faceţi pace cu mine şi veniţi afară la mine. Atunci fiecare dintre voi va mânca din via lui şi din smochinul lui şi va bea apă din fântâna lui,

32 u ntil I come and take you away to a land like your own land, a land of grain and new wine, a land of bread and vineyards, a land of olive groves and honey, that you may live and not die. But do not listen to Hezekiah, lest he persuade you, saying, “The Lord will deliver us.”

până voi veni şi vă voi lua într-o ţară ca a voastră, o ţară cu belşug de grâne şi de vin, de pâine şi de vii, de măsline şi de miere. Astfel veţi trăi şi nu veţi muri. Nu-l ascultaţi pe Ezechia fiindcă el vă îndrumă greşit când pretinde că Domnul vă va salva.

33 H as any of the gods of the nations at all delivered its land from the hand of the king of Assyria?

Şi-a izbăvit vreodată vreunul dintre zeii neamurilor ţara din mâna împăratului Asiriei?

34 W here are the gods of Hamath and Arpad? Where are the gods of Sepharvaim and Hena and Ivah? Indeed, have they delivered Samaria from my hand?

Unde sunt zeii Hamatului şi ai Arpadului? Unde sunt zeii Sefarvayimului, ai Henei şi ai Ivei? Au putut ei salva Samaria din mâna mea?

35 W ho among all the gods of the lands have delivered their countries from my hand, that the Lord should deliver Jerusalem from my hand?’”

Care dintre toţi zeii acestor ţări şi-au izbăvit ţara din mâna mea? Prin urmare, cum ar putea Domnul să izbăvească Ierusalimul din mâna mea?»“

36 B ut the people held their peace and answered him not a word; for the king’s commandment was, “Do not answer him.”

Poporul a tăcut şi nu i-a răspuns nici un cuvânt, pentru că regele le poruncise să nu-i răspundă.

37 T hen Eliakim the son of Hilkiah, who was over the household, Shebna the scribe, and Joah the son of Asaph, the recorder, came to Hezekiah with their clothes torn, and told him the words of the Rabshakeh.

Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Şebna şi cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, au venit la Ezechia cu hainele sfâşiate şi i-au spus cuvintele lui Rab-Şache.