1 “ Do you know the time when the wild mountain goats bear young? Or can you mark when the deer gives birth?

Ştii tu când nasc caprele de munte? Vezi tu când zămislesc cerboaicele?

2 C an you number the months that they fulfill? Or do you know the time when they bear young?

Numeri tu lunile în care sunt însărcinate, ştii tu vremea când trebuie să nască?

3 T hey bow down, They bring forth their young, They deliver their offspring.

Ele se pleacă şi-şi fată puii şi durerile lor se sfârşesc.

4 T heir young ones are healthy, They grow strong with grain; They depart and do not return to them.

Puii lor se întăresc şi cresc în sălbăticie; se duc şi nu se mai întorc la ele.

5 “ Who set the wild donkey free? Who loosed the bonds of the onager,

Cine a lăsat liber măgarul sălbatic? Cine i-a desfăcut legăturile?

6 W hose home I have made the wilderness, And the barren land his dwelling?

I-am dat pustia drept casă, ţinutul sărat drept locuinţă.

7 H e scorns the tumult of the city; He does not heed the shouts of the driver.

Râde de zarva din cetate; nu aude glasul celui ce mână.

8 T he range of the mountains is his pasture, And he searches after every green thing.

Străbate munţii pentru păşune şi caută tot ce este verde.

9 “ Will the wild ox be willing to serve you? Will he bed by your manger?

Vrea bivolul sălbatic să te slujească? Stă el noaptea la ieslea ta?

10 C an you bind the wild ox in the furrow with ropes? Or will he plow the valleys behind you?

Îl poţi lega cu funii ca să tragă la brazdă, va grăpa el bulgării din văi pentru tine?

11 W ill you trust him because his strength is great? Or will you leave your labor to him?

Te încrezi tu în el pentru că puterea lui este mare, vei lăsa în seama lui lucrul tău cel greu?

12 W ill you trust him to bring home your grain, And gather it to your threshing floor?

Crezi tu că se va reîntoarce şi că-ţi va strânge el grâul în aria ta?

13 “ The wings of the ostrich wave proudly, But are her wings and pinions like the kindly stork’s?

Aripile struţului bat cu bucurie, deşi nu se compară cu aripile şi penele berzei.

14 F or she leaves her eggs on the ground, And warms them in the dust;

El îşi lasă ouăle în pământ, le lasă să se încălzească în nisip,

15 S he forgets that a foot may crush them, Or that a wild beast may break them.

uitând că piciorul cuiva le poate sparge şi că un animal sălbatic le poate călca în picioare.

16 S he treats her young harshly, as though they were not hers; Her labor is in vain, without concern,

Se poartă aspru cu puii lui, ca şi cum n-ar fi ai lui, nu-i pasă că truda lui poate fi în zadar,

17 B ecause God deprived her of wisdom, And did not endow her with understanding.

pentru că Dumnezeu nu i-a dat înţelepciune, nici nu i-a făcut parte de pricepere.

18 W hen she lifts herself on high, She scorns the horse and its rider.

Când se ridică şi fuge, râde de cal şi de călăreţul lui.

19 “ Have you given the horse strength? Have you clothed his neck with thunder?

Îi dai tu calului putere? Îi îmbraci tu gâtul cu o coamă?

20 C an you frighten him like a locust? His majestic snorting strikes terror.

Îl faci tu să sară ca o lăcustă şi să răspândească groază cu nechezatul lui măreţ?

21 H e paws in the valley, and rejoices in his strength; He gallops into the clash of arms.

Mândru de puterea lui, el scurmă valea şi se aruncă asupra celor înarmaţi.

22 H e mocks at fear, and is not frightened; Nor does he turn back from the sword.

Râde în faţa fricii, nu se teme de nimic; nu se dă înapoi dinaintea sabiei.

23 T he quiver rattles against him, The glittering spear and javelin.

Tolba cu săgeţi zăngăne pe el, lancea şi suliţa strălucesc.

24 H e devours the distance with fierceness and rage; Nor does he come to a halt because the trumpet has sounded.

Fierbe de aprindere, mănâncă pământul, n-are astâmpăr când sună trâmbiţa.

25 A t the blast of the trumpet he says, ‘Aha!’ He smells the battle from afar, The thunder of captains and shouting.

La sunetul trâmbiţei el nechează. De departe adulmecă bătălia, tunetul comandanţilor şi strigătul de luptă.

26 “ Does the hawk fly by your wisdom, And spread its wings toward the south?

Prin înţelepciunea ta zboară şoimul şi îşi întinde aripile spre sud?

27 D oes the eagle mount up at your command, And make its nest on high?

La porunca ta se înalţă vulturul şi îşi face cuibul pe înălţimi?

28 O n the rock it dwells and resides, On the crag of the rock and the stronghold.

El are casa pe stâncă, acolo îşi are locuinţa, pe vârful stâncilor şi pe întărituri.

29 F rom there it spies out the prey; Its eyes observe from afar.

De acolo caută prada, ochii lui o văd din depărtări.

30 I ts young ones suck up blood; And where the slain are, there it is. ”

Puii lui îi beau sângele; unde sunt stârvuri, acolo e şi el.“