1 D ead flies putrefy the perfumer’s ointment, And cause it to give off a foul odor; So does a little folly to one respected for wisdom and honor.

„Aşa cum muştele moarte strică şi fermentează untdelemnul negustorului, tot aşa puţină nebunie copleşeşte înţelepciunea şi slava.

2 A wise man’s heart is at his right hand, But a fool’s heart at his left.

Inima înţeleptului îl conduce la dreapta, dar inima nesăbuitului îl conduce la stânga.

3 E ven when a fool walks along the way, He lacks wisdom, And he shows everyone that he is a fool.

Prostul umblă fără minte pe cale şi se laudă tuturor cu prostia lui.

4 I f the spirit of the ruler rises against you, Do not leave your post; For conciliation pacifies great offenses.

Dacă izbucneşte mânia stăpânitorului împotriva ta, nu-ţi pierde cumpătul, căci calmul te păzeşte de mari păcate.

5 T here is an evil I have seen under the sun, As an error proceeding from the ruler:

Există un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greşeală care vine din partea stăpânitorului:

6 F olly is set in great dignity, While the rich sit in a lowly place.

prostia este pusă în multe funcţii înalte, pe când cei înstăriţi ocupă funcţii modeste.

7 I have seen servants on horses, While princes walk on the ground like servants.

Am văzut sclavi călare şi prinţi mergând pe jos ca sclavii.

8 H e who digs a pit will fall into it, And whoever breaks through a wall will be bitten by a serpent.

Cel ce sapă groapa altuia, poate să cadă el în ea, iar pe cel ce dărâmă un zid, îl poate muşca un şarpe.

9 H e who quarries stones may be hurt by them, And he who splits wood may be endangered by it.

Cine sfărâmă pietre, poate fi lovit de ele, şi cine crapă lemne, se află în pericol din pricina lor.

10 I f the ax is dull, And one does not sharpen the edge, Then he must use more strength; But wisdom brings success.

Dacă fierul toporului este tocit şi lama lui neascuţită, trebuie să-ţi înteţeşti eforturile la tăiat! De aceea la câştig se ajunge prin înţelepciune!

11 A serpent may bite when it is not charmed; The babbler is no different.

Când şarpele muşcă, fiindcă n-a fost vrăjit, stăpânul lui nu are nici un câştig.

12 T he words of a wise man’s mouth are gracious, But the lips of a fool shall swallow him up;

Cuvintele gurii înţeleptului sunt o desfătare, dar buzele nebunului îl vor înghiţi.

13 T he words of his mouth begin with foolishness, And the end of his talk is raving madness.

Primele cuvinte ale gurii lui sunt prosteşti, iar ultimele sunt nebunie curată –

14 A fool also multiplies words. No man knows what is to be; Who can tell him what will be after him?

prostul spune o mulţime de vorbe. Omul nu ştie ce se va întâmpla; cine îi poate spune ce va fi după el?

15 T he labor of fools wearies them, For they do not even know how to go to the city!

Osteneala prostului îl oboseşte; nici măcar nu cunoaşte drumul spre cetate.

16 W oe to you, O land, when your king is a child, And your princes feast in the morning!

Vai de tine ţară, al cărei rege este un copil şi ai cărei prinţi chefuiesc dis-de-dimineaţă!

17 B lessed are you, O land, when your king is the son of nobles, And your princes feast at the proper time— For strength and not for drunkenness!

Ferice de tine, ţară al cărei rege este de viţă nobilă şi ai cărei prinţi dau ospeţe la vremea potrivită, ca să se întărească, şi nu să se îmbete!

18 B ecause of laziness the building decays, And through idleness of hands the house leaks.

Din pricina leneviei se lasă grinda, iar, când mâinile sunt leneşe, plouă în casă.

19 A feast is made for laughter, And wine makes merry; But money answers everything.

Ospeţele se fac pentru a petrece, vinul este pentru înveselirea vieţii, dar argintul răspunde la toate.

20 D o not curse the king, even in your thought; Do not curse the rich, even in your bedroom; For a bird of the air may carry your voice, And a bird in flight may tell the matter.

Nu-l blestema pe rege nici chiar în mintea ta, nu-l blestema pe cel înstărit nici chiar în odaia ta de culcare, căci s-ar putea ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă spusele.“