1 E l mal olor de una mosca muerta echa a perder el mejor perfume. La tontería más pequeña afecta el prestigio de quien es sabio y honorable.

„Aşa cum muştele moarte strică şi fermentează untdelemnul negustorului, tot aşa puţină nebunie copleşeşte înţelepciunea şi slava.

2 E l sabio tiene el corazón en el lado derecho; el necio lo tiene en el lado izquierdo.

Inima înţeleptului îl conduce la dreapta, dar inima nesăbuitului îl conduce la stânga.

3 T an pocos sesos tiene el necio que aun por el camino va proclamando su necedad.

Prostul umblă fără minte pe cale şi se laudă tuturor cu prostia lui.

4 S i el ánimo del rey se exalta contra ti, no te apartes de donde estés. La mansedumbre es el remedio para las grandes ofensas.

Dacă izbucneşte mânia stăpânitorului împotriva ta, nu-ţi pierde cumpătul, căci calmul te păzeşte de mari păcate.

5 H e visto un grave mal bajo el sol, y tiene su origen en los gobernantes:

Există un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greşeală care vine din partea stăpânitorului:

6 L a necedad es exaltada a grandes alturas, mientras que a los ricos se les sienta en el suelo.

prostia este pusă în multe funcţii înalte, pe când cei înstăriţi ocupă funcţii modeste.

7 H e visto a esclavos andar a caballo, y a príncipes andar a pie, como si fueran esclavos.

Am văzut sclavi călare şi prinţi mergând pe jos ca sclavii.

8 E l que cava un hoyo, en él se cae; al que resquebraja un muro, lo muerde una serpiente.

Cel ce sapă groapa altuia, poate să cadă el în ea, iar pe cel ce dărâmă un zid, îl poate muşca un şarpe.

9 E l que pica piedras, se hiere con ellas; el que parte leña, corre peligro de cortarse.

Cine sfărâmă pietre, poate fi lovit de ele, şi cine crapă lemne, se află în pericol din pricina lor.

10 S i el filo del hacha se mella, y no se afila, hay que golpear con más fuerza. La sabiduría es provechosa, si se sabe dirigir.

Dacă fierul toporului este tocit şi lama lui neascuţită, trebuie să-ţi înteţeşti eforturile la tăiat! De aceea la câştig se ajunge prin înţelepciune!

11 S i la serpiente muerde antes de ser encantada, de nada sirve el encantador.

Când şarpele muşcă, fiindcă n-a fost vrăjit, stăpânul lui nu are nici un câştig.

12 L as palabras del sabio son agradables; los labios del necio causan su propia ruina.

Cuvintele gurii înţeleptului sunt o desfătare, dar buzele nebunului îl vor înghiţi.

13 E l necio empieza por decir necedades, y acaba por decir graves tonterías.

Primele cuvinte ale gurii lui sunt prosteşti, iar ultimele sunt nebunie curată –

14 E l necio habla y habla, aunque nadie sabe lo que va a suceder, ni nadie le hará saber lo que sucederá después.

prostul spune o mulţime de vorbe. Omul nu ştie ce se va întâmpla; cine îi poate spune ce va fi după el?

15 T anto se afana el necio que no sabe cómo ir a la ciudad.

Osteneala prostului îl oboseşte; nici măcar nu cunoaşte drumul spre cetate.

16 ¡ Ay del país que tiene por rey a un muchacho, y cuyos príncipes banquetean desde la mañana!

Vai de tine ţară, al cărei rege este un copil şi ai cărei prinţi chefuiesc dis-de-dimineaţă!

17 ¡ Pero feliz del país que tiene por rey a un hombre de alcurnia, cuyos príncipes comen a su hora, para reponer sus fuerzas y no para emborracharse!

Ferice de tine, ţară al cărei rege este de viţă nobilă şi ai cărei prinţi dau ospeţe la vremea potrivită, ca să se întărească, şi nu să se îmbete!

18 P or la pereza se viene abajo el techo; por la flojera se viene abajo la casa.

Din pricina leneviei se lasă grinda, iar, când mâinile sunt leneşe, plouă în casă.

19 P ara pasarla bien se celebran banquetes. El vino es la alegría de los seres vivos. El dinero sirve para todo.

Ospeţele se fac pentru a petrece, vinul este pentru înveselirea vieţii, dar argintul răspunde la toate.

20 N o hables ni pienses mal del rey, ni hables mal del rico cuando estés a solas, porque las aves del cielo correrán la voz, y saldrán volando a contarlo todo.

Nu-l blestema pe rege nici chiar în mintea ta, nu-l blestema pe cel înstărit nici chiar în odaia ta de culcare, căci s-ar putea ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă spusele.“