1 » Hice un compromiso con mis ojos de no poner la mirada en ninguna doncella.

Am încheiat un legământ cu ochii mei, să nu-mi aţintesc privirea asupra unei fecioare.

2 ¿ Cómo podría Dios premiarme por eso? ¿Qué me daría el Todopoderoso en las alturas?

Dar ce parte am de la Dumnezeu de sus şi moştenire de la Cel Atotputernic din înălţimi?

3 ¿ Acaso él no castiga a los malvados? ¿Acaso no hay dolor para los malhechores?

Oare necazul nu este pentru cel nedrept şi dezastrul pentru cei ce săvârşesc fărădelegea?

4 ¿ Acaso Dios no vigila mis pasos y se fija en todo lo que hago?

Oare nu vede El căile mele şi nu numără El toţi paşii mei?

5 » Si acaso me he conducido con mentira, o me he apresurado a engañar a todo el mundo,

Dacă am umblat în minciună şi paşii mei s-au grăbit să înşele,

6 q ue Dios me pese en su balanza, para que compruebe que soy inocente.

atunci să mă cântărească Dumnezeu într-o cumpănă dreaptă şi-mi va cunoaşte curăţia!

7 S i acaso me he apartado del camino, y permití que mis ojos guiaran mis sentidos; o dejé que mis manos tomaran algo ajeno,

Dacă paşii mi s-au abătut de pe cale, dacă inima mi-a urmat ochii şi dacă mi s-au pângărit mâinile,

8 ¡ que otro coseche lo que yo siembre, y que mis siembras sean desarraigadas!

atunci alţii să mănânce ce am semănat şi roadele mele să fie smulse din rădăcini.

9 » Si me dejé seducir por la mujer ajena, y esperé a que mi prójimo saliera de su casa,

Dacă mi-a fost atrasă inima de vreo femeie şi dacă am pândit la uşa vecinului meu,

10 ¡ que mi esposa cocine para otro, y que otros hombres la posean!

atunci soţia mea să macine pentru altul şi alţii să se culce cu ea.

11 E sos actos son malvados, son inicuos, y deben ser castigados por los jueces.

Aceasta ar fi fost o nelegiuire, ar fi fost un păcat ce ar fi trebuit judecat.

12 S on un fuego que consume hasta el sepulcro, y que acabaría con todas mis posesiones.

Ar fi fost un foc ce ar fi mistuit până la Nimicire, ce mi-ar fi ars până la rădăcină tot secerişul.

13 » Si no hubiera atendido a mi siervo y a mi sierva cuando me reclamaban que les hiciera justicia,

Dacă n-am făcut dreptate sclavului sau sclavei mele, atunci când s-au plâns împotriva mea,

14 ¿ con qué cara podría presentarme ante Dios, y responderle cuando me preguntara por ellos?

ce voi face când se va ridica Dumnezeu? Ce voi răspunde când va cerceta El?

15 ¡ El mismo Dios nos dio vida en el vientre! ¡A ellos y a mí nos dio forma en la matriz!

Cel Ce m-a făcut pe mine în pântece, nu i-a făcut şi pe ei? Oare nu Acelaşi ne-a întocmit în pântecele mamelor noastre?

16 » ¿Acaso impedí la felicidad del pobre, o dejé que las viudas desfallecieran de hambre?

Dacă n-am dat celui sărac ce-mi cerea sau dacă am făcut să se mâhnească ochii văduvei,

17 ¿ Acaso me aparté para comer a solas, para no compartir mi pan con los huérfanos?

dacă mi-am mâncat pâinea de unul singur, iar cel orfan nu a mâncat din ea, –

18 ¡ Más bien, para los huérfanos fui un padre, y protegí a las viudas como a mi propia madre!

eu care, din tinereţe, l-am crescut ca un tată şi de când m-am născut am călăuzit pe văduvă, –

19 » ¿Acaso vi a alguien totalmente desnudo, y dejé al pobre sin un abrigo con qué cubrirse?

dacă am văzut pe cel nenorocit lipsit de haine sau pe cel nevoiaş fără îmbrăcăminte,

20 ¡ Más bien, me bendijo de todo corazón cuando entró en calor con mis vestidos de lana!

iar inima lui nu m-a binecuvântat atunci când l-am încălzit cu lâna oilor mele,

21 » Jamás alcé mi mano contra el huérfano, cuando estuvo en mi mano impartir justicia.

dacă mi-am ridicat mâna împotriva orfanului pentru că aveam sprijinul celor de la poarta cetăţii,

22 ¡ Que se me zafen los brazos sin miento! ¡Que se me rompan los huesos del brazo!

atunci să-mi cadă umărul de la locul lui şi să-mi fie smulsă mâna din încheietură.

23 ¡ Siempre he sido temeroso de Dios! ¡Ante su gran poder, nada puedo hacer!

Dar pentru că m-am temut de nenorocirile lui Dumnezeu şi îmi era frică de măreţia Sa, n-am putut face astfel de lucruri.

24 » Jamás puse mi esperanza en las riquezas, ni deposité en el oro toda mi confianza.

Dacă mi-am pus încrederea în aur sau am zis aurului curat: «Tu îmi dai încredere!»

25 J amás me alegré de que mis posesiones aumentaran por el buen trabajo de mis manos.

sau dacă m-am bucurat de marea mea avere şi de bogăţia pe care mâinile mele au adunat-o,

26 J amás disfruté del sol radiante, ni de las bellas noches de luna,

dacă am privit soarele în strălucirea sa sau luna mişcându-se în splendoarea ei

27 c on la idea de adorarlos en secreto y de enviarles un beso con la mano.

şi mi s-a amăgit în taină inima, dacă mâna mea le-a dat sărutări,

28 ¡ Eso hubiera sido un gran pecado, pues habría pecado contra el Dios Altísimo!

aceasta ar fi fost o nelegiuire de judecat, pentru că aş fi fost necredincios Celui Preaînalt.

29 J amás me alegré al ver caer a mi enemigo, ni me regocijé cuando le sobrevino el mal.

Dacă m-am bucurat de nenorocirea celui ce mă ura sau dacă mi-a părut bine când a venit necazul peste el,

30 J amás le pedi a Dios maldecir a alguno; para no pecar, prefería quedarme callado.

dacă mi-am lăsat gura să păcătuiască cerând blestem peste vieţile lor,

31 J amás permití que mis siervos abusaran de alguno de mis huéspedes.

dacă oamenii din cortul meu n-au zis niciodată: «Cine nu s-a săturat din carnea lui?»,

32 J amás un extranjero que llamó a mi puerta pasó la noche fuera de mi casa.

– străinul însă n-a rămas în drum peste noapte şi uşa mea a fost întotdeauna deschisă călătorului, –

33 » Si acaso como humano encubrí mis faltas, si guardé el secreto de mi maldad,

dacă mi-am ascuns păcatele cum fac oamenii, zăvorându-mi nedreptatea în inimă

34 f ue por temor al desprecio de los nobles y a lo que el pueblo pensara de mí; pero guardé silencio y no salí de mi casa.

pentru că m-aş fi temut de mulţime, iar dispreţul clanurilor m-ar fi înspăimântat, tăcând şi neîndrăznind să ies afară …

35 » ¡Cómo quisiera que alguien me escuchara! Aunque mi enemigo me someta a juicio, confío en que el Todopoderoso hablará por mí.

Oh! De-aş găsi pe cineva să mă asculte! (Iată, îmi semnez acum apărarea! Să-mi răspundă Cel Atotputernic! Să Îşi scrie plângerea Cel Ce mă acuză.

36 C on mucho gusto aceptaré su juicio; con mucho gusto lo portaré como corona.

O voi pune pe umăr, o voi purta ca pe o coroană.

37 L e daré cuenta de todas mis acciones, y me presentaré ante él, orgulloso como un príncipe.

Îi voi da socoteală de toţi paşii mei, mă voi apropia de El ca un prinţ.)

38 » Si mis tierras hablan contra mí, y lloran de dolor por lo que les hice;

Dacă pământul meu a strigat împotriva mea şi dacă brazdele lui au plâns împreună,

39 s i saqué provecho de ellas, sin retribución, o me aproveché de la bondad de sus dueños,

dacă i-am mâncat roada fără să plătesc sau dacă i-am dat la moarte pe proprietarii lui,

40 ¡ que en lugar de trigo me rindan abrojos! ¡Que me den espinos en lugar de cebada!» Aquí terminan los discursos de Job.

atunci să crească pe el spini în loc de grâu şi neghină în loc de orz!“ Cuvintele lui Iov au luat sfârşit.