1 D espués de eso, Job habló y maldijo el día de su nacimiento.

După toate aceasta, Iov şi-a deschis gura şi a început să blesteme ziua în care s-a născut.

2 Y dijo:

Iov a zis:

3 « Que perezca el día en que me concibieron, y la noche en que dijeron: “¡Ya nació un varón!”

„Să piară ziua în care m-am născut şi noaptea în care s-a zis: «S-a născut un băiat!»

4 Q ue se oscurezca ese día, y que Dios en lo alto no lo tome en cuenta. Que ese día el sol deje de brillar,

Prefacă-se în întuneric ziua aceea! Fie ca Dumnezeu să nu se îngrijească de ea din ceruri, iar lumina să nu strălucească peste ea!

5 y las tinieblas de muerte lo oscurezcan. Que lo envuelva un manto de oscuridad y lo deje como un día horrible y bochornoso.

Negura şi bezna să o cuprindă, norii să o acopere, întunecimea zilei să o înspăimânte!

6 Q ue sea esa noche todo oscuridad; que nadie la cuente entre los días del año; ¡que no sea incluida en ninguno de los meses!

Întunericul să stăpânească noaptea aceea! Să nu se bucure între zilele din an, să nu fie numărată între luni!

7 Q ue sea contada como una noche estéril, en la que nadie emitió un solo grito de alegría.

Da, noaptea aceea să fie stearpă, să nu se audă nici un strigăt de bucurie în ea!

8 Q ue maldigan esa noche los que conjuran al mar, los que saben despertar al furioso Leviatán.

Blestemată să fie de cei ce blestemă zilele, de cei ce se pricep să întărâte Leviatanul!

9 Q ue no brillen las estrellas en el alba, ni llegue nunca la esperada luz; ¡que no se vea la luz de la mañana!

Stelele zorilor ei să fie întunecate, să dorească lumina, dar să nu o primească! Să nu vadă pleoapele dimineţii,

10 » ¿Por qué no fue cegado el vientre de mi madre? ¿Por qué no se escondió de mis ojos la miseria?

pentru că n-a închis uşile pântecelui mamei mele şi n-a ascuns necazul de ochii mei.

11 ¿ Por qué no morí dentro de su vientre, o al momento mismo de nacer?

De ce n-am murit la naştere şi n-am pierit când am ieşit din pântece?

12 ¿ Por qué me recibió entre sus rodillas? ¿Por qué me amamantó en su pecho?

De ce au fost genunchi care să mă primească şi sâni care să mă alăpteze?

13 ¡ Ahora estaría yo tranquilo y en reposo! ¡Estaría disfrutando de un sueño sosegado!

Acum aş fi stat culcat şi liniştit, aş fi dormit şi m-aş fi odihnit

14 D escansaría entre reyes y ministros, cuyos monumentos hoy están en ruinas;

cu împăraţii şi sfetnicii pământului, care şi-au zidit falnice morminte,

15 ¡ estaría entre poderosos gobernantes, que llenaban de oro y plata sus palacios!

cu prinţii care au avut aur, care şi-au umplut casele cu argint.

16 » ¿Por qué no me trataron como a un abortivo, y me enterraron para nunca ver la luz?

Sau de ce n-am fost îngropat ca o stârpitură, ca un prunc care niciodată n-a văzut lumina?

17 E n la tumba los malvados no perturban; allí descansan los cansados de vivir;

Acolo cei răi nu te mai necăjesc şi acolo cei obosiţi se odihnesc.

18 a llí reposan de sus penas los cautivos, pues no escuchan más la voz del capataz;

Acolo prizonierii se bucură, nu mai aud glasul asupritorului.

19 a llí los niños y los viejos son iguales, y el esclavo se libera de su amo.

Şi cel mic şi cel mare sunt acolo, iar sclavii sunt eliberaţi de stăpânii lor.

20 » ¿Por qué llega a ver la luz el que trabaja, y se deja vivir al de espíritu amargado?

De ce i se dă lumină celui nenorocit şi viaţă celui cu amărăciune în suflet,

21 E speran la muerte, y ésta no llega, aunque la anhelan más que al oro,

celor care tânjesc după moarte, dar care nu mai vine, care o caută mai mult decât pe o comoară ascunsă,

22 ¡ pero cuán grande es su alegría cuando al fin encuentran el sepulcro!

celor care nu mai pot de bucurie şi de veselie când găsesc mormântul,

23 » ¿Para qué vivir en un camino incierto, Donde Dios te cierra el paso?

omului a cărui cale este ascunsă şi pe care Dumnezeu l-a îngrădit de jur împrejur?

24 ¡ Mi pan lo ingiero entre suspiros, y entre lágrimas que corren como el agua!

Gemetele îmi sunt pâinea, şi suspinele mi se varsă ca apa.

25 M e ha sobrevenido un temor espantoso; lo que más temía, me ha sucedido.

Lucrul de care mă temeam a venit asupra mea şi lucrul de care îmi era groază a venit peste mine.

26 N o encuentro paz ni reposo; vivo intranquilo y en constante turbación.»

N-am nici pace, nici tihnă, n-am nici odihnă, ci numai nelinişte.“