1 « ¡Ay de los que dictan leyes injustas y emiten decretos opresivos!

Vai de cei ce decretează hotărâri nelegiuite, de cei ce scriu porunci ce asupresc,

2 C on ellos evitan la defensa de los pobres, y les niegan la justicia a los afligidos de mi pueblo; ¡despojan a las viudas y les roban a los huérfanos!

ca să-i priveze de drepturi pe cei nevoiaşi şi să răpească dreptatea celor asupriţi din poporul Meu, făcând astfel din văduve prada lor şi jefuindu-i pe orfani.

3 ¿ Y qué van a hacer en el día del castigo? Y cuando venga de lejos la destrucción, ¿a quién recurrirán para que les ayude? ¿En dónde dejarán sus riquezas?

Ce veţi face în ziua pedepsei, în mijlocul nenorocirii care va veni din depărtări? La cine veţi fugi după ajutor? Unde vă veţi lăsa bogăţiile?

4 S in mí, se doblarán entre los presos y caerán entre los muertos.» Pero ni así cesará su furor. Su mano aún seguirá extendida. Asiria, instrumento de Dios

Unii se vor pleca printre prizonieri sau vor cădea printre cei ucişi. Cu toate acestea, mânia Lui nu s-a potolit, iar mâna Sa este încă întinsă.“ Judecata Domnului asupra Asiriei

5 « ¡Ay, Asiria, vara y báculo de mi furor! En su mano he puesto mi ira.

„Vai de asirian, nuiaua mâniei Mele, cel care ţine în mâna lui ciomagul furiei Mele!

6 V oy a mandarla contra una nación impía; voy a enviarla contra el pueblo que ha provocado mi ira, para que le arrebate sus riquezas y lo despoje de todo, y lo deje por los suelos para que lo pisoteen como al lodo.

L-am trimis împotriva unui neam lipsit de evlavie şi i-am poruncit să meargă împotriva poporului pe care sunt mâniat, ca să ia pradă, să-şi însuşească captură şi să-l calce în picioare ca pe noroiul de pe drum.

7 » Ese pueblo no lo piensa así, ni en su corazón se imagina esto; más bien, piensa en desarraigar y destruir no pocas naciones.

Dar nu aceasta vrea el, nu acest lucru îl are el în minte; ci el vrea numai să nimicească, să şteargă de pe pământ neamuri nu puţine la număr.

8 P ues dice: “¿Acaso no son reyes todos mis príncipes?

El zice: «Oare nu sunt conducătorii mei toţi regi?

9 ¿ Acaso no son Calno como Carquemis, Jamat como Arfad, y Samaria como Damasco?”

Oare n-a păţit Calno asemenea Carchemişului? Nu este Hamatul asemenea Arpadului? Sau Samaria asemenea Damascului?

10 A sí como mi mano halló los reinos de los ídolos, cuyas imágenes eran más que las de Jerusalén y de Samaria,

Aşa cum mâna mea a pus stăpânire peste împărăţiile idolilor ale căror chipuri erau mai mari decât cele din Ierusalim şi Samaria,

11 ¿ no haré con Jerusalén y con sus ídolos lo mismo que hice con Samaria y con sus ídolos?»

aşa cum am făcut Samariei şi idolilor ei, tot aşa voi face şi Ierusalimului şi idolilor lui!»“

12 P ero después de que el Señor haya acabado de hacer todo esto en el monte de Sión y en Jerusalén, él habrá de castigar el soberbio fruto del corazón del rey de Asiria, y el brillo de sus altivos ojos.

„Când Stăpânul Îşi va fi îndeplinit toată lucrarea împotriva muntelui Sion şi împotriva Ierusalimului, va spune: «Îl voi pedepsi pe împăratul Asiriei pentru rodul inimii lui îngâmfate şi pentru trufia privirii lui semeţe.

13 P orque él dijo: «Esto lo he hecho con el poder de mi mano, y con mi sabiduría, porque soy muy inteligente. A los pueblos les quité sus territorios, y saqueé sus tesoros; y como un valiente derroqué a los que reinaban.

Pentru că el zice: ‘Prin puterea mâinilor mele am făcut aceasta şi prin înţelepciunea mea, căci sunt priceput. Am dat la o parte hotarele popoarelor şi le-am jefuit de bogăţii şi, ca un viteaz, le-am subjugat domnitorii.

14 M i mano halló las riquezas de los pueblos, como quien halla un nido; como quien recoge los huevos abandonados, así me apoderé yo de toda la tierra, sin que nadie aleteara ni abriera la boca y graznara.»

Mâna mea a găsit, ca pe un cuib, bogăţia popoarelor! Ca unul care adună ouăle uitate, aşa am adunat tot pământul şi nimeni n-a mişcat vreo aripă, n-a deschis gura, nici n-a ciripit!’

15 ¿ Puede el hacha sentirse mayor que quien corta con ella? ¿Creerá la sierra que es más que el que la mueve? ¿Cómo podría el báculo levantar al que lo lleva? ¿Cómo levantará el bastón a quien no es madera?

Se va lăuda oare securea înaintea celui ce o mânuieşte? Se va înălţa oare ferăstrăul mai presus de cel ce-l foloseşte? Ca şi cum nuiaua l-ar ridica pe cel ce o ridicã, sau ca şi cum toiagul ar ridica pe cel ce nu este din lemn!»

16 P or eso Dios, el Señor de los ejércitos, hará que los robustos se vuelvan débiles, y bajo su poder encenderá una hoguera, y arderá como fuego.

De aceea Cel Suveran, Domnul Oştirilor, va trimite o boală nimicitoare printre războinicii lui puternici, iar între aleşii lui va izbucni un pârjol ca cel al focului.

17 L a luz de Israel será un fuego, y su Santo será una llama, que en un día consumirá por completo sus cardos y sus espinos.

Lumina lui Israel va deveni un foc, iar Sfântul său, o flacără; într-o singură zi ea va arde şi va mistui toţi spinii şi mărăcinii lui.

18 C onsumirá totalmente el esplendor de su bosque y de su fértil campo, su alma y cuerpo, y quedará como un abanderado derrotado.

Splendoarea pădurii lui şi pământurile lui roditoare, vor fi nimicite cu desăvârşire şi vor ajunge ca un bolnav pe moarte.

19 E n su bosque quedarán tan pocos árboles que hasta un niño los podrá contar.

Rămăşiţa copacilor din pădurea sa va fi atât de mică încât şi un copil ar putea scrie numărul lor. Rămăşiţa lui Israel

20 C uando llegue ese día, sucederá que los sobrevivientes de Israel y de la casa de Jacob nunca más se apoyarán en el que los hirió, sino que se apoyarán en el Señor, el Santo de Israel.

În ziua aceea rămăşiţa lui Israel şi supravieţuitorii Casei lui Iacov nu se vor mai sprijini pe cel ce îi lovea, ci se vor sprijini, cu adevărat, pe Domnul, Sfântul lui Israel.

21 E l remanente volverá; sí, el remanente de Jacob se volverá al Dios fuerte.

O rămăşiţă se va întoarce – rămăşiţa lui Iacov – la Dumnezeul cel Puternic.

22 I srael, si tu pueblo llega a ser como la arena del mar, que vuelve a él, la destrucción acordada rebosará de justicia;

Chiar dacă poporul tău, Israele, ar fi ca nisipul mării, totuşi numai o rămăşiţă din el se va întoarce. Distrugerea este hotărâtă, făcând să se reverse astfel dreptatea.

23 p orque Dios, el Señor de los ejércitos, llevará a cabo en medio de la tierra la destrucción que ya ha sido decidida.

Căci Stăpânul, Domnul Oştirilor, va duce la îndeplinire în toată ţara sentinţa hotărâtă.

24 P or tanto, así dice Dios, el Señor de los ejércitos: «Pueblo mío, que habitas en Sión; no tengas miedo de Asiria. Podrá herirte con su cetro, y levantar contra ti su báculo, como lo hizo Egipto;

De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul, Domnul Oştirilor: «Poporul Meu care locuieşti în Sion, nu te teme de asirieni, când ei te bat cu nuiaua şi îşi înalţă ciomagul împotriva ta, aşa cum au făcut şi egiptenii,

25 p ero dentro de poco tiempo se acabará mi furor contra ti, y mi enojo los destruirá.

pentru că, foarte curând, indignarea Mea împotriva ta va înceta şi furia Mea va fi îndreptată spre distrugerea lor.»

26 Y o, el Señor de los ejércitos levantaré contra él un látigo, como cuando herí de muerte a Madián en la peña de Oreb; levantaré mi báculo sobre el mar, como lo hice en el camino de Egipto.

Domnul Oştirilor îi va bate cu un bici, aşa cum l-a bătut pe Midian la stânca Oreb şi Îşi va înălţa toiagul asupra mării, aşa cum a făcut în Egipt.

27 C uando llegue ese día, la carga de Asiria será quitada de tu hombro; de tu cerviz se quitará su yugo, y éste se pudrirá por tu robustez.»

În ziua aceea îţi va fi luată povara lor de pe umeri şi jugul lor de pe gât; jugul va fi zdrobit din cauza grăsimii.

28 H a llegado hasta Ayat; ha cruzado hasta Migrón; en Micmas cuenta su ejército.

A ajuns la Aiat, a trecut prin Migron, iar la Micmaş şi-a lăsat lucrurile.

29 H an cruzado el vado; pasan la noche en Geba; tiembla Ramá y Gabaa de Saúl huye.

Au trecut trecătoarea şi au zis: «La Gheva vom înnopta!» Rama tremură, iar Ghiva lui Saul fuge.

30 ¡ Grita a voz en cuello, hija de Galín! ¡Haz que se oiga hasta Lais, pobrecilla Anatot!

Ţipă tare, fiica Galimului! Ia aminte, Laişa! Sărmanul de tine, Anatot!

31 M admena se alborota; los habitantes de Guebín huyen.

Madmena fuge, locuitorii Ghebimului caută scăpare.

32 V iene aún el día en que plantará su pie en Nob; levantará la mano contra el monte de la hija de Sión, contra el collado de Jerusalén.

Astăzi va face un nou popas la Nob, de unde va ameninţa cu pumnul muntele fiicei Sionului, dealul Ierusalimului.

33 P ero Dios, el Señor de los ejércitos, desgajará el ramaje con violencia y los árboles de gran altura serán talados, y las alturas serán humilladas.

Iată, Stăpânul, Domnul Oştirilor, taie crăcile cu o mare putere. Cei mai înalţi copaci vor fi tăiaţi, cei mândri vor fi doborâţi.

34 C on un hacha derribará la espesura del bosque, y el Líbano caerá con gran estruendo.

El va tăia desişul pădurii cu securea, şi Libanul va cădea sub loviturile Celui Măreţ.