1 M alheur à ceux qui prononcent des ordonnances iniques, Et à ceux qui transcrivent des arrêts injustes,

Vai de cei ce decretează hotărâri nelegiuite, de cei ce scriu porunci ce asupresc,

2 P our refuser justice aux pauvres, Et ravir leur droit aux malheureux de mon peuple, Pour faire des veuves leur proie, Et des orphelins leur butin!

ca să-i priveze de drepturi pe cei nevoiaşi şi să răpească dreptatea celor asupriţi din poporul Meu, făcând astfel din văduve prada lor şi jefuindu-i pe orfani.

3 Q ue ferez-vous au jour du châtiment, Et de la ruine qui du lointain fondra sur vous? Vers qui fuirez-vous, pour avoir du secours, Et où laisserez-vous votre gloire?

Ce veţi face în ziua pedepsei, în mijlocul nenorocirii care va veni din depărtări? La cine veţi fugi după ajutor? Unde vă veţi lăsa bogăţiile?

4 L es uns seront courbés parmi les captifs, Les autres tomberont parmi les morts. Malgré tout cela, sa colère ne s'apaise point, Et sa main est encore étendue.

Unii se vor pleca printre prizonieri sau vor cădea printre cei ucişi. Cu toate acestea, mânia Lui nu s-a potolit, iar mâna Sa este încă întinsă.“ Judecata Domnului asupra Asiriei

5 M alheur à l'Assyrien, verge de ma colère! La verge dans sa main, c'est l'instrument de ma fureur.

„Vai de asirian, nuiaua mâniei Mele, cel care ţine în mâna lui ciomagul furiei Mele!

6 J e l'ai lâché contre une nation impie, Je l'ai fait marcher contre le peuple de mon courroux, Pour qu'il se livre au pillage et fasse du butin, Pour qu'il le foule aux pieds comme la boue des rues.

L-am trimis împotriva unui neam lipsit de evlavie şi i-am poruncit să meargă împotriva poporului pe care sunt mâniat, ca să ia pradă, să-şi însuşească captură şi să-l calce în picioare ca pe noroiul de pe drum.

7 M ais il n'en juge pas ainsi, Et ce n'est pas là la pensée de son coeur; Il ne songe qu'à détruire, Qu'à exterminer les nations en foule.

Dar nu aceasta vrea el, nu acest lucru îl are el în minte; ci el vrea numai să nimicească, să şteargă de pe pământ neamuri nu puţine la număr.

8 C ar il dit: Mes princes ne sont-ils pas autant de rois?

El zice: «Oare nu sunt conducătorii mei toţi regi?

9 N 'en a-t-il pas été de Calno comme de Carkemisch? N'en a-t-il pas été de Hamath comme d'Arpad? N'en a-t-il pas été de Samarie comme de Damas?

Oare n-a păţit Calno asemenea Carchemişului? Nu este Hamatul asemenea Arpadului? Sau Samaria asemenea Damascului?

10 D e même que ma main a atteint les royaumes des idoles, Où il y avait plus d'images qu'à Jérusalem et à Samarie,

Aşa cum mâna mea a pus stăpânire peste împărăţiile idolilor ale căror chipuri erau mai mari decât cele din Ierusalim şi Samaria,

11 C e que j'ai fait à Samarie et à ses idoles, Ne le ferai-je pas à Jérusalem et à ses images?

aşa cum am făcut Samariei şi idolilor ei, tot aşa voi face şi Ierusalimului şi idolilor lui!»“

12 M ais, quand le Seigneur aura accompli toute son oeuvre Sur la montagne de Sion et à Jérusalem, Je punirai le roi d'Assyrie pour le fruit de son coeur orgueilleux, Et pour l'arrogance de ses regards hautains.

„Când Stăpânul Îşi va fi îndeplinit toată lucrarea împotriva muntelui Sion şi împotriva Ierusalimului, va spune: «Îl voi pedepsi pe împăratul Asiriei pentru rodul inimii lui îngâmfate şi pentru trufia privirii lui semeţe.

13 C ar il dit: C'est par la force de ma main que j'ai agi, C'est par ma sagesse, car je suis intelligent; J'ai reculé les limites des peuples, et pillé leurs trésors, Et, comme un héros, j'ai renversé ceux qui siégeaient sur des trônes;

Pentru că el zice: ‘Prin puterea mâinilor mele am făcut aceasta şi prin înţelepciunea mea, căci sunt priceput. Am dat la o parte hotarele popoarelor şi le-am jefuit de bogăţii şi, ca un viteaz, le-am subjugat domnitorii.

14 J 'ai mis la main sur les richesses des peuples, comme sur un nid, Et, comme on ramasse des oeufs abandonnés, J'ai ramassé toute la terre: Nul n'a remué l'aile, Ni ouvert le bec, ni poussé un cri. -

Mâna mea a găsit, ca pe un cuib, bogăţia popoarelor! Ca unul care adună ouăle uitate, aşa am adunat tot pământul şi nimeni n-a mişcat vreo aripă, n-a deschis gura, nici n-a ciripit!’

15 L a hache se glorifie-t-elle envers celui qui s'en sert? Ou la scie est-elle arrogante envers celui qui la manie? Comme si la verge faisait mouvoir celui qui la lève, Comme si le bâton soulevait celui qui n'est pas du bois!

Se va lăuda oare securea înaintea celui ce o mânuieşte? Se va înălţa oare ferăstrăul mai presus de cel ce-l foloseşte? Ca şi cum nuiaua l-ar ridica pe cel ce o ridicã, sau ca şi cum toiagul ar ridica pe cel ce nu este din lemn!»

16 C 'est pourquoi le Seigneur, le Seigneur des armées, enverra Le dépérissement parmi ses robustes guerriers; Et, sous sa magnificence, éclatera un embrasement, Comme l'embrasement d'un feu.

De aceea Cel Suveran, Domnul Oştirilor, va trimite o boală nimicitoare printre războinicii lui puternici, iar între aleşii lui va izbucni un pârjol ca cel al focului.

17 L a lumière d'Israël deviendra un feu, Et son Saint une flamme, Qui consumera et dévorera ses épines et ses ronces, En un seul jour;

Lumina lui Israel va deveni un foc, iar Sfântul său, o flacără; într-o singură zi ea va arde şi va mistui toţi spinii şi mărăcinii lui.

18 Q ui consumera, corps et âme, La magnificence de sa forêt et de ses campagnes. Il en sera comme d'un malade, qui tombe en défaillance.

Splendoarea pădurii lui şi pământurile lui roditoare, vor fi nimicite cu desăvârşire şi vor ajunge ca un bolnav pe moarte.

19 L e reste des arbres de sa forêt pourra être compté, Et un enfant en écrirait le nombre.

Rămăşiţa copacilor din pădurea sa va fi atât de mică încât şi un copil ar putea scrie numărul lor. Rămăşiţa lui Israel

20 E n ce jour-là, Le reste d'Israël et les réchappés de la maison de Jacob, Cesseront de s'appuyer sur celui qui les frappait; Ils s'appuieront avec confiance sur l'Éternel, le Saint d'Israël.

În ziua aceea rămăşiţa lui Israel şi supravieţuitorii Casei lui Iacov nu se vor mai sprijini pe cel ce îi lovea, ci se vor sprijini, cu adevărat, pe Domnul, Sfântul lui Israel.

21 L e reste reviendra, le reste de Jacob, Au Dieu puissant.

O rămăşiţă se va întoarce – rămăşiţa lui Iacov – la Dumnezeul cel Puternic.

22 Q uand ton peuple, ô Israël, serait comme le sable de la mer, Un reste seulement reviendra; La destruction est résolue, elle fera déborder la justice.

Chiar dacă poporul tău, Israele, ar fi ca nisipul mării, totuşi numai o rămăşiţă din el se va întoarce. Distrugerea este hotărâtă, făcând să se reverse astfel dreptatea.

23 E t cette destruction qui a été résolue, Le Seigneur, l'Éternel des armées, l'accomplira dans tout le pays.

Căci Stăpânul, Domnul Oştirilor, va duce la îndeplinire în toată ţara sentinţa hotărâtă.

24 C ependant, ainsi parle le Seigneur, l'Éternel des armées: O mon peuple, qui habites en Sion, ne crains pas l'Assyrien! Il te frappe de la verge, Et il lève son bâton sur toi, comme faisaient les Égyptiens.

De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul, Domnul Oştirilor: «Poporul Meu care locuieşti în Sion, nu te teme de asirieni, când ei te bat cu nuiaua şi îşi înalţă ciomagul împotriva ta, aşa cum au făcut şi egiptenii,

25 M ais, encore un peu de temps, Et le châtiment cessera, Puis ma colère se tournera contre lui pour l'anéantir.

pentru că, foarte curând, indignarea Mea împotriva ta va înceta şi furia Mea va fi îndreptată spre distrugerea lor.»

26 L 'Éternel des armées agitera le fouet contre lui, Comme il frappa Madian au rocher d'Oreb; Et, de même qu'il leva son bâton sur la mer, Il le lèvera encore, comme en Égypte.

Domnul Oştirilor îi va bate cu un bici, aşa cum l-a bătut pe Midian la stânca Oreb şi Îşi va înălţa toiagul asupra mării, aşa cum a făcut în Egipt.

27 E n ce jour, son fardeau sera ôté de dessus ton épaule, Et son joug de dessus ton cou; Et la graisse fera éclater le joug.

În ziua aceea îţi va fi luată povara lor de pe umeri şi jugul lor de pe gât; jugul va fi zdrobit din cauza grăsimii.

28 I l marche sur Ajjath, traverse Migron, Laisse ses bagages à Micmasch.

A ajuns la Aiat, a trecut prin Migron, iar la Micmaş şi-a lăsat lucrurile.

29 I ls passent le défilé, Ils couchent à Guéba; Rama tremble, Guibea de Saül prend la fuite.

Au trecut trecătoarea şi au zis: «La Gheva vom înnopta!» Rama tremură, iar Ghiva lui Saul fuge.

30 F ais éclater ta voix, fille de Gallim! Prends garde, Laïs! malheur à toi, Anathoth!

Ţipă tare, fiica Galimului! Ia aminte, Laişa! Sărmanul de tine, Anatot!

31 M adména se disperse, Les habitants de Guébim sont en fuite.

Madmena fuge, locuitorii Ghebimului caută scăpare.

32 E ncore un jour de halte à Nob, Et il menace de sa main la montagne de la fille de Sion, La colline de Jérusalem.

Astăzi va face un nou popas la Nob, de unde va ameninţa cu pumnul muntele fiicei Sionului, dealul Ierusalimului.

33 V oici, le Seigneur, l'Éternel des armées, Brise les rameaux avec violence: Les plus grands sont coupés, Les plus élevés sont abattus.

Iată, Stăpânul, Domnul Oştirilor, taie crăcile cu o mare putere. Cei mai înalţi copaci vor fi tăiaţi, cei mândri vor fi doborâţi.

34 I l renverse avec le fer les taillis de la forêt, Et le Liban tombe sous le Puissant.

El va tăia desişul pădurii cu securea, şi Libanul va cădea sub loviturile Celui Măreţ.