1 O Éternel! tu es mon Dieu; Je t'exalterai, je célébrerai ton nom, Car tu as fait des choses merveilleuses; Tes desseins conçus à l'avance se sont fidèlement accomplis.

O, Doamne, Tu eşti Dumnezeul meu! Te voi înălţa şi Îţi voi lăuda Numele, căci ai făcut lucruri minunate, lucruri plănuite demult, care s-au împlinit cu credincioşie.

2 C ar tu as réduit la ville en un monceau de pierres, La cité forte en un tas de ruines; La forteresse des barbares est détruite, Jamais elle ne sera rebâtie.

Ai prefăcut cetatea într-un morman de moloz, citadela într-o ruină. Fortăreaţa străinilor nu mai e o cetate; ea nu va mai fi niciodată rezidită.

3 C 'est pourquoi les peuples puissants te glorifient, Les villes des nations puissantes te craignent.

De aceea popoarele puternice Te vor slăvi; cetăţile neamurilor de temut se vor teme de Tine.

4 T u as été un refuge pour le faible, Un refuge pour le malheureux dans la détresse, Un abri contre la tempête, Un ombrage contre la chaleur; Car le souffle des tyrans Est comme l'ouragan qui frappe une muraille.

Căci Tu ai fost un refugiu pentru cel sărman, un refugiu pentru cel nevoiaş în necazul său, un adăpost în furtună şi o umbră în mijlocul caniculei, atunci când suflarea asupritorilor lovea ca furtuna într-un zid

5 C omme tu domptes la chaleur dans une terre brûlante, Tu as dompté le tumulte des barbares; Comme la chaleur est étouffée par l'ombre d'un nuage, Ainsi ont été étouffés les chants de triomphe des tyrans.

şi ca arşiţa soarelui într-un loc uscat. Tu aduci la tăcere zarva străinilor şi, aşa cum căldura este domolită de umbra unui nor, tot astfel şi cântarea asupritorilor încetează.

6 L 'Éternel des armées prépare à tous les peuples, sur cette montagne, Un festin de mets succulents, Un festin de vins vieux, De mets succulents, pleins de moelle, De vins vieux, clarifiés.

Domnul Oştirilor va pregăti pe muntele acesta, pentru toate popoarele, un ospăţ cu cărnuri grase, un ospăţ cu vinuri bune – cărnuri pline de măduvă şi vinuri din cele mai bune.

7 E t, sur cette montagne, il anéantit le voile qui voile tous les peuples, La couverture qui couvre toutes les nations;

Pe muntele acesta El va nimici vălul care acoperă toate popoarele, învelitoarea aruncată peste toate neamurile.

8 I l anéantit la mort pour toujours; Le Seigneur, l'Éternel, essuie les larmes de tous les visages, Il fait disparaître de toute la terre l'opprobre de son peuple; Car l'Éternel a parlé.

El va înghiţi moartea pentru totdeauna. Stăpânul Domn va şterge lacrimile de pe toate feţele şi va îndepărta de pe tot pământul ocara poporului Său, căci Domnul a vorbit.

9 E n ce jour l'on dira: Voici, c'est notre Dieu, en qui nous avons confiance, Et c'est lui qui nous sauve; C'est l'Éternel, en qui nous avons confiance; Soyons dans l'allégresse, et réjouissons-nous de son salut!

În ziua aceea se va zice: «Priviţi! Acesta este Dumnezeul nostru! Am nădăjduit în El, şi El ne-a mântuit! Acesta este Domnul în Care ne-am pus nădejdea! Să fim veseli şi să ne bucurăm în mântuirea Sa!»

10 C ar la main de l'Éternel repose sur cette montagne; Et Moab est foulé sur place, Comme la paille est foulée dans une mare à fumier.

Mâna Domnului se va odihni pe muntele acesta. Moabiţii însă vor fi călcaţi de El în picioare, aşa cum este călcat în picioare paiul în bălegar.

11 A u milieu de cette mare, il étend ses mains, Comme le nageur les étend pour nager; Mais l'Éternel abat son orgueil, Et déjoue l'artifice de ses mains.

Îşi vor întinde mâinile în mijlocul lui, cum îşi întinde înotătorul mâinile să înoate; mândria lor va fi doborâtă în ciuda dibăciei mâinilor lor.

12 I l renverse, il précipite les fortifications élevées de tes murs, Il les fait crouler à terre, jusque dans la poussière.

El va dărâma fortificaţiile înalte ale zidurilor tale, le va doborî şi le va arunca la pământ, chiar în ţărână.