1 M ieux vaut le pauvre qui marche dans son intégrité, Que l'homme qui a des lèvres perverses et qui est un insensé.

Mai mult preţuieşte un sărac care umblă în integritate decât cel cu buze stricate şi prost.

2 L e manque de science n'est bon pour personne, Et celui qui précipite ses pas tombe dans le péché.

Nu este bine să ai râvnă fără cunoaştere, nici să fii pripit şi să greşeşti calea.

3 L a folie de l'homme pervertit sa voie, Et c'est contre l'Éternel que son coeur s'irrite.

Prostia unui om îi suceşte calea, şi apoi inima lui se înfurie împotriva Domnului.

4 L a richesse procure un grand nombre d'amis, Mais le pauvre est séparé de son ami.

Bogăţia aduce mulţi prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui.

5 L e faux témoin ne restera pas impuni, Et celui qui dit des mensonges n'échappera pas.

Martorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni nu va scăpa.

6 B eaucoup de gens flattent l'homme généreux, Et tous sont les amis de celui qui fait des présents.

Mulţi imploră favoarea unui om generos şi oricine este prieten cu cel ce dă daruri.

7 T ous les frères du pauvre le haïssent; Combien plus ses amis s'éloignent-ils de lui! Il leur adresse des paroles suppliantes, mais ils disparaissent.

Toate rudele îl părăsesc pe cel sărac; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El îndreaptă spre ei cereri, dar ei nu sunt de găsit.

8 C elui qui acquiert du sens aime son âme; Celui qui garde l'intelligence trouve le bonheur.

Cine dobândeşte înţelepciunea îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea va găsi ce este bine.

9 L e faux témoin ne restera pas impuni, Et celui qui dit des mensonges périra.

Martorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni va pieri.

10 I l ne sied pas à un insensé de vivre dans les délices; Combien moins à un esclave de dominer sur des princes!

Celui prost nu-i stă bine să trăiască în lux, cu atât mai puţin unui sclav să domnească peste prinţi.

11 L 'homme qui a de la sagesse est lent à la colère, Et il met sa gloire à oublier les offenses.

Chibzuinţa unui om îi dă răbdare; este o onoare pentru el să treacă peste o insultă.

12 L a colère du roi est comme le rugissement d'un lion, Et sa faveur est comme la rosée sur l'herbe.

Mânia regelui este ca răcnetul unui leu, dar bunăvoinţa lui este ca roua ierbii.

13 U n fils insensé est une calamité pour son père, Et les querelles d'une femme sont une gouttière sans fin.

Un fiu prost este ruina tatălui său şi o soţie cicălitoare este ca o picurare continuă.

14 O n peut hériter de ses pères une maison et des richesses, Mais une femme intelligente est un don de l'Éternel.

Casa şi averea sunt o moştenire de la părinţi, dar o soţie chibzuită este de la Domnul.

15 L a paresse fait tomber dans l'assoupissement, Et l'âme nonchalante éprouve la faim.

Lenea te cufundă într-un somn adânc şi omul trândav suferă de foame.

16 C elui qui garde ce qui est commandé garde son âme; Celui qui ne veille pas sur sa voie mourra.

Cine ascultă îndrumările îşi protejează viaţa, dar cine este neatent asupra căilor lui va muri.

17 C elui qui a pitié du pauvre prête à l'Éternel, Qui lui rendra selon son oeuvre.

Cine are milă de sărac Îl împrumută pe Domnul, iar El îi va răsplăti binefacerea.

18 C hâtie ton fils, car il y a encore de l'espérance; Mais ne désire point le faire mourir.

Disciplinează-ţi fiul cât mai este încă speranţă, dar nu-i dori moartea.

19 C elui que la colère emporte doit en subir la peine; Car si tu le libères, tu devras y revenir.

Omul înfuriat trebuie să-şi ia pedeapsa, căci dacă-i treci cu vederea fapta, va trebui să faci din nou lucrul acesta.

20 É coute les conseils, et reçois l'instruction, Afin que tu sois sage dans la suite de ta vie.

Ascultă sfatul şi primeşte învăţătura ca să fii înţelept pentru restul zilelor tale!

21 I l y a dans le coeur de l'homme beaucoup de projets, Mais c'est le dessein de l'Éternel qui s'accomplit.

Multe sunt planurile în inima omului, dar hotărârea Domnului este cea care rămâne în picioare.

22 C e qui fait le charme d'un homme, c'est sa bonté; Et mieux vaut un pauvre qu'un menteur.

Ceea ce oamenii doresc să vadă într-un om este bunătatea lui. Este mai bine să fii sărac decât mincinos.

23 L a crainte de l'Éternel mène à la vie, Et l'on passe la nuit rassasié, sans être visité par le malheur.

Frica de Domnul duce la viaţă, iar cel ce o are se odihneşte mulţumit, fără să fie atins de rău.

24 L e paresseux plonge sa main dans le plat, Et il ne la ramène pas à sa bouche.

Leneşul îşi vâră mâna în blid şi n-o mai duce înapoi la gură.

25 F rappe le moqueur, et le sot deviendra sage; Reprends l'homme intelligent, et il comprendra la science.

Bate pe batjocoritor şi cel nesăbuit va învăţa prudenţa; mustră pe cel priceput şi va înţelege cunoaşterea.

26 C elui qui ruine son père et qui met en fuite sa mère Est un fils qui fait honte et qui fait rougir.

Cine îşi jefuieşte tatăl şi îşi alungă mama este un fiu care aduce ruşine şi dispreţ.

27 C esse, mon fils, d'écouter l'instruction, Si c'est pour t'éloigner des paroles de la science.

Fiule, dacă vei înceta să mai asculţi învăţătura, te vei îndepărta de cuvintele cunoştinţei!

28 U n témoin pervers se moque de la justice, Et la bouche des méchants dévore l'iniquité.

Un martor corupt îşi bate joc de justiţie şi gura celor răi înghite nedreptatea.

29 L es châtiments sont prêts pour les moqueurs, Et les coups pour le dos des insensés.

Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori şi loviturile pentru spatele proştilor.