1 M EJOR es el pobre que camina en su sencillez, Que el de perversos labios y fatuo.

Mai mult preţuieşte un sărac care umblă în integritate decât cel cu buze stricate şi prost.

2 E l alma sin ciencia no es buena; Y el presuroso de pies peca.

Nu este bine să ai râvnă fără cunoaştere, nici să fii pripit şi să greşeşti calea.

3 L a insensatez del hombre tuerce su camino; Y contra Jehová se aira su corazón.

Prostia unui om îi suceşte calea, şi apoi inima lui se înfurie împotriva Domnului.

4 L as riquezas allegan muchos amigos: Mas el pobre, de su amigo es apartado.

Bogăţia aduce mulţi prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui.

5 E l testigo falso no quedará sin castigo; Y el que habla mentiras no escapará.

Martorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni nu va scăpa.

6 M uchos rogarán al príncipe: Mas cada uno es amigo del hombre que da.

Mulţi imploră favoarea unui om generos şi oricine este prieten cu cel ce dă daruri.

7 T odos los hermanos del pobre le aborrecen: ­Cuánto más sus amigos se alejarán de él! Buscará la palabra y no la hallará.

Toate rudele îl părăsesc pe cel sărac; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El îndreaptă spre ei cereri, dar ei nu sunt de găsit.

8 E l que posee entendimiento, ama su alma: El que guarda la inteligencia, hallará el bien.

Cine dobândeşte înţelepciunea îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea va găsi ce este bine.

9 E l testigo falso no quedará sin castigo; Y el que habla mentiras, perecerá.

Martorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni va pieri.

10 N o conviene al necio el deleite: ­Cuánto menos al siervo ser señor de los príncipes!

Celui prost nu-i stă bine să trăiască în lux, cu atât mai puţin unui sclav să domnească peste prinţi.

11 L a cordura del hombre detiene su furor; Y su honra es disimular la ofensa.

Chibzuinţa unui om îi dă răbdare; este o onoare pentru el să treacă peste o insultă.

12 C omo el bramido del cachorro de león es la ira del rey; Y su favor como el rocío sobre la hierba.

Mânia regelui este ca răcnetul unui leu, dar bunăvoinţa lui este ca roua ierbii.

13 D olor es para su padre el hijo necio; Y gotera continua las contiendas de la mujer.

Un fiu prost este ruina tatălui său şi o soţie cicălitoare este ca o picurare continuă.

14 L a casa y las riquezas herencia son de los padres: Mas de Jehová la mujer prudente.

Casa şi averea sunt o moştenire de la părinţi, dar o soţie chibzuită este de la Domnul.

15 L a pereza hace caer en sueño; Y el alma negligente hambreará.

Lenea te cufundă într-un somn adânc şi omul trândav suferă de foame.

16 E l que guarda el mandamiento, guarda su alma: Mas el que menospreciare sus caminos, morirá.

Cine ascultă îndrumările îşi protejează viaţa, dar cine este neatent asupra căilor lui va muri.

17 A Jehová empresta el que da al pobre, Y él le dará su paga.

Cine are milă de sărac Îl împrumută pe Domnul, iar El îi va răsplăti binefacerea.

18 C astiga á tu hijo en tanto que hay esperanza; Mas no se excite tu alma para destruirlo.

Disciplinează-ţi fiul cât mai este încă speranţă, dar nu-i dori moartea.

19 E l de grande ira llevará la pena: Y si usa de violencias, añadirá nuevos males.

Omul înfuriat trebuie să-şi ia pedeapsa, căci dacă-i treci cu vederea fapta, va trebui să faci din nou lucrul acesta.

20 E scucha el consejo, y recibe la corrección, Para que seas sabio en tu vejez.

Ascultă sfatul şi primeşte învăţătura ca să fii înţelept pentru restul zilelor tale!

21 M uchos pensamientos hay en el corazón del hombre; Mas el consejo de Jehová permanecerá.

Multe sunt planurile în inima omului, dar hotărârea Domnului este cea care rămâne în picioare.

22 C ontentamiento es á los hombres hacer misericordia: Pero mejor es el pobre que el mentiroso.

Ceea ce oamenii doresc să vadă într-un om este bunătatea lui. Este mai bine să fii sărac decât mincinos.

23 E l temor de Jehová es para vida; Y con él vivirá el hombre, lleno de reposo; No será visitado de mal.

Frica de Domnul duce la viaţă, iar cel ce o are se odihneşte mulţumit, fără să fie atins de rău.

24 E l perezoso esconde su mano en el seno: Aun á su boca no la llevará.

Leneşul îşi vâră mâna în blid şi n-o mai duce înapoi la gură.

25 H iere al escarnecedor, y el simple se hará avisado; Y corrigiendo al entendido, entenderá ciencia.

Bate pe batjocoritor şi cel nesăbuit va învăţa prudenţa; mustră pe cel priceput şi va înţelege cunoaşterea.

26 E l que roba á su padre y ahuyenta á su madre, Hijo es avergonzador y deshonrador.

Cine îşi jefuieşte tatăl şi îşi alungă mama este un fiu care aduce ruşine şi dispreţ.

27 C esa, hijo mío, de oir la enseñanza Que induce á divagar de las razones de sabiduría.

Fiule, dacă vei înceta să mai asculţi învăţătura, te vei îndepărta de cuvintele cunoştinţei!

28 E l testigo perverso se burlará del juicio; Y la boca de los impíos encubrirá la iniquidad.

Un martor corupt îşi bate joc de justiţie şi gura celor răi înghite nedreptatea.

29 A parejados están juicios para los escarnecedores, Y azotes para los cuerpos de los insensatos.

Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori şi loviturile pentru spatele proştilor.