1 Y JUNTANDO á sus doce discípulos, les dió virtud y potestad sobre todos los demonios, y que sanasen enfermedades.

Isus i-a chemat pe cei doisprezece, le-a dat putere şi autoritate asupra tuturor demonilor şi să vindece bolile,

2 Y los envió á que predicasen el reino de Dios, y que sanasen á los enfermos.

apoi i-a trimis să proclame Împărăţia lui Dumnezeu şi să-i vindece (pe cei neputincioşi).

3 Y les dice: No toméis nada para el camino, ni báculo, ni alforja, ni pan, ni dinero; ni tengáis dos vestidos cada uno.

El le-a zis: „Să nu luaţi nimic cu voi pe drum – să nu luaţi nici toiag, nici traistă, nici pâine, nici bani şi să nu aveţi două tunici!

4 Y en cualquiera casa en que entrareis, quedad allí, y de allí salid.

În orice casă intraţi, rămâneţi acolo şi din locul acela să plecaţi!

5 Y todos los que no os recibieren, saliéndoos de aquella ciudad, aun el polvo sacudid de vuestros pies en testimonio contra ellos.

Şi oriunde nu vă vor primi, scuturaţi-vă praful de pe picioare când ieşiţi din cetatea aceea, drept mărturie împotriva lor!“

6 Y saliendo, rodeaban por todas las aldeas, anunciando el evangelio, y sanando por todas partes.

Ei au plecat şi au călătorit prin sate, vestind Evanghelia şi înfăptuind vindecări pretutindeni.

7 Y oyó Herodes el tetrarca todas las cosas que hacía; y estaba en duda, porque decían algunos: Juan ha resucitado de los muertos;

Tetrarhul Irod a auzit despre toate câte se întâmplaseră şi era nedumerit, pentru că unii ziceau că Ioan fusese înviat din morţi.

8 Y otros: Elías ha aparecido; y otros: Algún profeta de los antiguos ha resucitado.

Alţii ziceau că s-a arătat Ilie, iar alţii că a înviat vreun profet dintre cei din vechime.

9 Y dijo Herodes: A Juan yo degollé: ¿quién pues será éste, de quien yo oigo tales cosas? Y procuraba verle.

Dar Irod a zis: „Pe Ioan l-am decapitat. Deci Cine este Acesta despre Care aud asemenea lucruri?“ Şi căuta să-L vadă. Isus hrăneşte peste cinci mii de oameni

10 Y vueltos los apóstoles, le contaron todas las cosas que habían hecho. Y tomándolos, se retiró aparte á un lugar desierto de la ciudad que se llama Bethsaida.

Când s-au întors, apostolii I-au povestit lui Isus tot ce au făcut. El i-a luat deoparte şi s-au retras, doar ei singuri, spre o cetate numită Betsaida.

11 Y como lo entendieron las gentes, le siguieron; y él las recibió, y les hablaba del reino de Dios, y sanaba á los que tenían necesidad de cura.

Dar mulţimile au aflat lucrul acesta şi L-au urmat. El le-a primit bine, le-a vorbit despre Împărăţia lui Dumnezeu şi i-a vindecat pe cei care aveau nevoie de vindecare.

12 Y el día había comenzado á declinar; y llegándose los doce, le dijeron: Despide á las gentes, para que yendo á las aldeas y heredades de alrededor, procedan á alojarse y hallen viandas; porque aquí estamos en lugar desierto.

Fiindcă ziua se apropia de sfârşit, cei doisprezece au venit la El şi I-au zis: – Dă drumul mulţimii să meargă prin satele dimprejur şi prin cătune ca să găsească găzduire şi provizii, pentru că aici ne aflăm într-un loc pustiu!

13 Y les dice: Dadles vosotros de comer. Y dijeron ellos: No tenemos más que cinco panes y dos pescados, si no vamos nosotros á comprar viandas para toda esta compañía.

Însă El le-a zis: – Daţi-le voi să mănânce! Ei I-au răspuns: – N-avem cu noi mai mult de cinci pâini şi doi peşti; numai dacă nu ne ducem noi să cumpărăm merinde pentru tot poporul aceasta!

14 Y eran como cinco mil hombres. Entonces dijo á sus discípulos: Hacedlos sentar en ranchos, de cincuenta en cincuenta.

Căci erau aproape cinci mii de bărbaţi. Isus le-a zis ucenicilor Săi: – Puneţi-i să se aşeze în grupuri (cam) de câte cincizeci!

15 Y así lo hicieron, haciéndolos sentar á todos.

Ei au făcut întocmai – i-au pus pe toţi să se aşeze.

16 Y tomando los cinco panes y los dos pescados, mirando al cielo los bendijo, y partió, y dió á sus discípulos para que pusiesen delante de las gentes.

Isus a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti şi, privind spre cer, a rostit binecuvântarea, le-a frânt şi apoi le-a dat ucenicilor ca să le împartă mulţimii.

17 Y comieron todos, y se hartaron; y alzaron lo que les sobró, doce cestos de pedazos.

Au mâncat toţi şi s-au săturat; şi s-au strâns douăsprezece coşuri cu firimiturile rămase. Mărturisirea de credinţă a lui Petru

18 Y aconteció que estando él solo orando, estaban con él los discípulos; y les preguntó diciendo: ¿Quién dicen las gentes que soy?

Într-o zi, în timp ce se ruga singur deoparte, cu El fiind doar ucenicii, Isus i-a întrebat: – Cine zic mulţimile că sunt Eu?

19 Y ellos respondieron, y dijeron: Juan el Bautista; y otros, Elías; y otros, que algún profeta de los antiguos ha resucitado.

Ei au răspuns: – Unii zic că eşti Ioan Botezătorul, alţii zic că eşti Ilie, iar alţii zic că un profet dintre cei din vechime a înviat.

20 Y les dijo: ¿Y vosotros, quién decís que soy? Entonces respondiendo Simón Pedro, dijo: El Cristo de Dios.

– Dar voi cine ziceţi că sunt Eu? i-a mai întrebat El. Petru a răspuns: – Cristosul lui Dumnezeu! Isus vorbeşte despre moartea şi învierea Sa

21 M as él, conminándolos, mandó que á nadie dijesen esto;

Însă Isus i-a avertizat şi le-a poruncit să nu spună nimănui acest lucru,

22 D iciendo: Es necesario que el Hijo del hombre padezca muchas cosas, y sea desechado de los ancianos, y de los príncipes de los sacerdotes, y de los escribas, y que sea muerto, y resucite al tercer día.

zicând: – Fiul Omului trebuie să sufere mult şi să fie respins de către bătrâni, de către conducătorii preoţilor şi de către cărturari, să fie omorât, iar a treia zi să fie înviat. Preţul uceniciei

23 Y decía á todos: Si alguno quiere venir en pos de mí, niéguese á sí mismo, y tome su cruz cada día, y sígame.

Apoi le-a spus tuturor: – Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să Mă urmeze!

24 P orque cualquiera que quisiere salvar su vida, la perderá; y cualquiera que perdiere su vida por causa de mí, éste la salvará.

Căci oricine vrea să-şi salveze viaţa o va pierde, dar cel ce-şi pierde viaţa pentru Mine, acela o va salva.

25 P orque ¿qué aprovecha al hombre, si granjeare todo el mundo, y sé pierda él á sí mismo, ó corra peligro de sí?

Şi la ce i-ar folosi unui om să câştige întreaga lume, dacă s-ar distruge sau s-ar pierde pe sine însuşi?

26 P orque el que se avergonzare de mí y de mis palabras, de este tal el Hijo del hombre se avergonzará cuando viniere en su gloria, y del Padre, y de los santos ángeles.

Căci celui ce îi va fi ruşine de Mine şi de cuvintele Mele, de acela Îi va fi ruşine şi Fiului Omului când va veni în slava Sa, a Tatălui şi a sfinţilor îngeri.

27 Y os digo en verdad, que hay algunos de los que están aquí, que no gustarán la muerte, hasta que vean el reino de Dios.

Adevărat vă spun că sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea înainte de a vedea Împărăţia lui Dumnezeu. Schimbarea la faţă

28 Y aconteció como ocho días después de estas palabras, que tomó á Pedro y á Juan y á Jacobo, y subió al monte á orar.

Cam la opt zile după cuvintele acestea, Isus i-a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi au urcat pe munte ca să se roage.

29 Y entre tanto que oraba, la apariencia de su rostro se hizo otra, y su vestido blanco y resplandeciente.

În timp ce se ruga, I s-a schimbat înfăţişarea feţei, iar hainele Lui au devenit strălucitor de albe.

30 Y he aquí dos varones que hablaban con él, los cuales eran Moisés y Elías;

Şi iată că doi bărbaţi stăteau de vorbă cu El – erau Moise şi Ilie,

31 Q ue aparecieron en majestad, y hablaban de su salida, la cual había de cumplir en Jerusalem.

care se arătaseră în slavă. Ei vorbeau despre exodul Lui, pe care urma să-l ducă la îndeplinire în Ierusalim.

32 Y Pedro y los que estaban con él, estaban cargados de sueño: y como despertaron, vieron su majestad, y á aquellos dos varones que estaban con él.

Petru şi cei ce erau cu el erau îngreunaţi de somn, dar când s-au trezit bine au văzut slava Lui şi pe cei doi bărbaţi care stăteau împreună cu El.

33 Y aconteció, que apartándose ellos de él, Pedro dice á Jesús: Maestro, bien es que nos quedemos aquí: y hagamos tres pabellones, uno para ti, y uno para Moisés, y uno para Elías; no sabiendo lo que se decía.

Chiar când aceştia se despărţeau de El, Petru I-a zis lui Isus: „Stăpâne, este bine să fim aici! Să facem trei corturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise şi unul pentru Ilie!“ Nu ştia ce zice.

34 Y estando él hablando esto, vino una nube que los cubrió; y tuvieron temor entrando ellos en la nube.

În timp ce spunea el aceste lucruri, a venit un nor şi i-a acoperit. Când au intrat în nor, s-au înspăimântat.

35 Y vino una voz de la nube, que decía: Este es mi Hijo amado; á él oid.

Şi din nor s-a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu, pe Care L-am ales! De El să ascultaţi!“

36 Y pasada aquella voz, Jesús fué hallado solo: y ellos callaron; y por aquellos días no dijeron nada á nadie de lo que habían visto.

Când s-a auzit glasul, Isus se afla acolo singur. Ei au păstrat tăcerea şi n-au spus nimănui nimic, în zilele acelea, despre lucrurile pe care le văzuseră. Ucenicii nu pot vindeca un copil demonizat

37 Y aconteció al día siguiente, que apartándose ellos del monte, gran compañía les salió al encuentro.

În ziua următoare, când au coborât de pe munte, o mare mulţime de oameni L-a întâmpinat pe Isus.

38 Y he aquí, un hombre de la compañía clamó, diciendo: Maestro, ruégote que veas á mi hijo; que es el único que tengo:

Şi iată că un bărbat din mulţime a strigat: – Învăţătorule, Te rog să priveşti cu îndurare la fiul meu, căci este singurul meu fiu!

39 Y he aquí un espíritu le toma, y de repente da voces; y le despedaza y hace echar espuma, y apenas se aparta de él quebrantándole.

Un duh îl apucă dintr-odată şi imediat el începe să strige; duhul îi provoacă convulsii şi spume la gură şi cu greu pleacă de la el, lăsându-l zdrobit!

40 Y rogué á tus discípulos que le echasen fuera, y no pudieron.

I-am rugat pe ucenicii Tăi să-l scoată, dar n-au putut!

41 Y respondiendo Jesús, dice: ­Oh generación infiel y perversa! ¿hasta cuándo tengo de estar con vosotros, y os sufriré? Trae tu hijo acá.

Isus a răspuns: – O, generaţie necredincioasă şi pervertită! Până când voi mai fi cu voi şi vă voi mai suferi? Adu-l aici pe fiul tău!

42 Y como aun se acercaba, el demonio le derribó y despedazó: mas Jesús increpó al espíritu inmundo, y sanó al muchacho, y se lo volvió á su padre.

Chiar în timp ce venea, demonul l-a trântit la pământ şi i-a provocat convulsii. Dar Isus a poruncit duhului necurat, l-a vindecat pe băiat şi l-a dat înapoi tatălui său.

43 Y todos estaban atónitos de la grandeza de Dios. Y maravillándose todos de todas las cosas que hacía, dijo á sus discípulos:

Toţi au rămas uimiţi de măreţia lui Dumnezeu. Isus vorbeşte din nou despre moartea şi învierea Sa În timp ce toţi se mirau de tot ceea ce făcea El, Isus le-a zis ucenicilor Săi:

44 P oned vosotros en vuestros oídos estas palabras; porque ha de acontecer que el Hijo del hombre será entregado en manos de hombres.

„Ascultaţi cu atenţie aceste cuvinte: Fiul Omului urmează să fie trădat în mâinile oamenilor.“

45 M as ellos no entendían esta palabra, y les era encubierta para que no la entendiesen; y temían preguntarle de esta palabra.

Ei însă n-au priceput aceste vorbe, pentru că înţelesul lor era ascuns de ei, ca să nu le înţeleagă; şi se temeau să-L întrebe despre lucrul acesta. Cine este cel mai mare?

46 E ntonces entraron en disputa, cuál de ellos sería el mayor.

Apoi s-a iscat o ceartă între ei cu privire la cine este cel mai mare dintre ei.

47 M as Jesús, viendo los pensamientos del corazón de ellos, tomó un niño, y púsole junto á sí,

Dar Isus, cunoscând gândul inimii lor, a luat un copilaş, l-a pus să stea lângă El

48 Y les dice: Cualquiera que recibiere este niño en mí nombre, á mí recibe; y cualquiera que me recibiere á mí, recibe al que me envió; porque el que fuere el menor entre todos vosotros, éste será el grande.

şi le-a zis: „Oricine primeşte acest copilaş în Numele meu, pe Mine Mă primeşte, iar cel ce Mă primeşte pe Mine Îl primeşte pe Cel Ce M-a trimis pe Mine. Căci cine este cel mai mic dintre voi toţi, acela este cel mai mare.“ De partea lui Isus

49 E ntonces respondiendo Juan, dijo: Maestro, hemos visto á uno que echaba fuera demonios en tu nombre; y se lo prohibimos, porque no sigue con nosotros.

Ioan a zis: – Stăpâne, noi am văzut pe cineva care scotea demoni în Numele Tău şi l-am oprit, pentru că nu ne urma.

50 J esús le dijo: No se lo prohibáis; porque el que no es contra nosotros, por nosotros es.

Isus i-a răspuns: – Nu-l opriţi, pentru că cel care nu este împotriva voastră este de partea voastră. Opoziţie din partea samaritenilor

51 Y aconteció que, como se cumplió el tiempo en que había de ser recibido arriba, él afirmó su rostro para ir á Jerusalem.

Când s-a apropiat vremea în care avea să fie luat la cer, Şi-a îndreptat hotărât faţa să meargă la Ierusalim.

52 Y envió mensajeros delante de sí, los cuales fueron y entraron en una ciudad de los Samaritanos, para prevenirle.

A trimis înaintea Lui nişte mesageri, care s-au dus şi au intrat într-un sat al samaritenilor, ca să facă pregătirile pentru El.

53 M as no le recibieron, porque era su traza de ir á Jerusalem.

Dar aceştia nu L-au primit, pentru că faţa Sa se îndrepta spre Ierusalim.

54 Y viendo esto sus discípulos Jacobo y Juan, dijeron: Señor, ¿quieres que mandemos que descienda fuego del cielo, y los consuma, como hizo Elías?

Când au văzut acest lucru, Iacov şi Ioan, ucenicii Lui, au zis: –Doamne, vrei să spunem să se coboare foc din cer şi să-i mistuie, (cum a făcut Ilie) ?

55 E ntonces volviéndose él, los reprendió, diciendo: Vosotros no sabéis de qué espíritu sois;

Însă Isus S-a întors, i-a mustrat (şi a zis: – Nu ştiţi de ce duh sunteţi însufleţiţi!

56 P orque el Hijo del hombre no ha venido para perder las almas de los hombres, sino para salvarlas. Y se fueron á otra aldea.

Căci Fiul Omului nu a venit să piardă sufletele oamenilor, ci să le mântuiască!) Apoi au plecat într-un alt sat. Costurile uceniciei

57 Y aconteció que yendo ellos, uno le dijo en el camino: Señor, te seguiré donde quiera que fueres.

În timp ce erau pe drum, cineva I-a zis: – (Doamne,) Te voi urma oriunde vei merge!

58 Y le dijo Jesús: Las zorras tienen cuevas, y las aves de los cielos nidos; mas el Hijo del hombre no tiene donde recline la cabeza.

Isus i-a răspuns: – Vulpile au vizuini şi păsările cerului au cuiburi, dar Fiul Omului nu are unde să-Şi odihnească capul.

59 Y dijo á otro: Sígueme. Y él dijo: Señor, déjame que primero vaya y entierre á mi padre.

Altuia i-a zis: – Urmează-Mă! Dar acela I-a răspuns: – (Doamne,) dă-mi voie mai întâi să mă duc să-l înmormântez pe tatăl meu!

60 Y Jesús le dijo: Deja los muertos que entierren á sus muertos; y tú, ve, y anuncia el reino de Dios.

Isus i-a zis: – Lasă morţii să-şi îngroape morţii, iar tu du-te şi vesteşte Împărăţia lui Dumnezeu!

61 E ntonces también dijo otro: Te seguiré, Señor; mas déjame que me despida primero de los que están en mi casa.

Un altul a zis: – Te voi urma, Doamne, dar dă-mi voie mai întâi să-mi iau rămas bun de la cei din casa mea!

62 Y Jesús le dijo: Ninguno que poniendo su mano al arado mira atrás, es apto para el reino de Dios.

Dar Isus i-a răspuns: – Nimeni care pune mâna pe plug şi se uită înapoi nu este potrivit pentru Împărăţia lui Dumnezeu!