1 C IERTAMENTE la plata tiene sus veneros, Y el oro lugar donde se forma.

Cu siguranţă, argintul are o mină din care este scos, iar aurul are un loc unde este curăţit.

2 E l hierro se saca del polvo, Y de la piedra es fundido el metal.

Fierul este luat din pământ şi arama este scoasă din minereu.

3 A las tinieblas puso término, Y examina todo á la perfección, Las piedras que hay en la oscuridad y en la sombra de muerte.

Omul pune capăt întunericului şi caută până în locurile cele mai adânci după minereurile ascunse în cel mai negru întuneric.

4 B rota el torrente de junto al morador, Aguas que el pie había olvidado: Sécanse luego, vanse del hombre.

El sapă un puţ departe de locuinţa oamenilor, în locuri necălcate de piciorul omului; el stă atârnat şi se clatină, departe de oameni.

5 D e la tierra nace el pan, Y debajo de ella estará como convertida en fuego.

Pământul din care vine hrana este răscolit pe dedesubt ca de foc.

6 L ugar hay cuyas piedras son zafiro, Y sus polvos de oro.

Safirul iese din pietrele lui şi colbul lui are pulbere de aur.

7 S enda que nunca la conoció ave, Ni ojo de buitre la vió:

Nici o pasăre de pradă nu ştie acea cărare ascunsă, nici ochiul şoimului n-a văzut-o.

8 N unca la pisaron animales fieros, Ni león pasó por ella.

Nici fiarele cele mai mândre n-au călcat pe ea, leul n-a trecut niciodată pe acolo.

9 E n el pedernal puso su mano, Y trastornó los montes de raíz.

Omul pune mâna pe stânca de cremene şi răstoarnă munţii din rădăcini.

10 D e los peñascos cortó ríos, Y sus ojos vieron todo lo preciado.

El sapă şanţuri în stâncă şi ochii lui îi văd toate bogăţiile.

11 D etuvo los ríos en su nacimiento, E hizo salir á luz lo escondido.

El caută izvoarele râurilor şi aduce la lumină lucruri ascunse.

12 E mpero ¿dónde se hallará la sabiduría? ¿Y dónde está el lugar de la prudencia?

Dar unde poate fi găsită înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

13 N o conoce su valor el hombre, Ni se halla en la tierra de los vivientes.

Omul nu-i cunoaşte locuinţa; ea nu poate fi găsită pe pământul celor vii.

14 E l abismo dice: No está en mí: Y la mar dijo: Ni conmigo.

Adâncul zice: «Nu este în mine!», iar marea zice: «Nu este la mine!»

15 N o se dará por oro, Ni su precio será á peso de plata.

Ea nu se dă în schimbul aurului ales, nici preţul ei nu poate fi cântărit în argint.

16 N o puede ser apreciada con oro de Ophir, Ni con onique precioso, ni con zafiro.

Ea nu poate fi cumpărată cu aur de Ofir şi nici cu onix preţios sau cu safir.

17 E l oro no se le igualará, ni el diamante; Ni se trocará por vaso de oro fino.

Nici aurul, nici diamantul nu se pot compara cu ea, nici nu poate fi schimbată pe bijuterii de aur.

18 D e coral ni de perlas no se hará mención: La sabiduría es mejor que piedras preciosas.

Coralul şi cristalul nu merită a fi amintite; preţul înţelepciunii este dincolo de al mărgăritarelor.

19 N o se igualará con ella esmeralda de Ethiopía; No se podrá apreciar con oro fino.

Topazul de Cuş nu se poate compara cu ea, ea nu poate fi cumpărată cu aur curat.

20 ¿ De dónde pues vendrá la sabiduría? ¿Y dónde está el lugar de la inteligencia?

De unde vine atunci înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

21 P orque encubierta está á los ojos de todo viviente, y á toda ave del cielo es oculta.

Ea este ascunsă de ochii tuturor celor vii, ascunsă chiar şi de păsările cerului.

22 E l infierno y la muerte dijeron: Su fama hemos oído con nuestros oídos.

Locul Nimicirii şi Moartea zic: «Am auzit doar vorbindu-se despre ea.»

23 D ios entiende el camino de ella, Y él conoce su lugar.

Dumnezeu cunoaşte calea spre ea şi doar El ştie unde locuieşte,

24 P orque él mira hasta los fines de la tierra, Y ve debajo de todo el cielo.

pentru că El se uită până la marginile pământului, vede tot ce se întâmplă sub ceruri.

25 A l dar peso al viento, Y poner las aguas por medida;

Când i-a dat vântului puterea şi a hotărât mărimea apelor,

26 C uando él hizo ley á la lluvia, Y camino al relámpago de los truenos:

când a dat o lege pentru ploaie şi o cărare pentru trăsnet,

27 E ntonces la veía él, y la manifestaba: Preparóla y descubrióla también.

atunci s-a uitat la înţelepciune şi a lăudat-o; a aşezat-o şi a încercat-o.

28 Y dijo al hombre: He aquí que el temor del Señor es la sabiduría, Y el apartarse del mal la inteligencia.

Apoi i-a zis omului: «Frica de Domnul – acesta este înţelepciune şi depărtarea de rău este pricepere.»“