1 E NTONCES Elías Thisbita, que era de los moradores de Galaad, dijo á Achâb: Vive Jehová Dios de Israel, delante del cual estoy, que no habrá lluvia ni rocío en estos años, sino por mi palabra.
Ilie tişbitul, din Tişba Ghiladului, i-a zis lui Ahab: „Viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, Căruia Îi slujesc, că nu va fi nici rouă, nici ploaie în aceşti ani decât la cuvântul meu.“
2 Y fué á él palabra de Jehová, diciendo:
Apoi, Domnul i-a vorbit lui Ilie astfel:
3 A pártate de aquí, y vuélvete al oriente, y escóndete en el arroyo de Cherith, que está delante del Jordán;
„Pleacă de aici, du-te spre răsărit şi ascunde-te lângă uedul Cherit, care se află la răsărit de Iordan!
4 Y beberás del arroyo; y yo he mandado á los cuervos que te den allí de comer.
Vei bea apă din ued. Le-am poruncit corbilor să-ţi aducă de mâncare acolo“.
5 Y él fué, é hizo conforme á la palabra de Jehová; pues se fué y asentó junto al arroyo de Cherith, que está antes del Jordán.
El a făcut potrivit Cuvântului Domnului: s-a dus şi s-a aşezat lângă uedul Cherit, care se află la răsărit de Iordan.
6 Y los cuervos le traían pan y carne por la mañana, y pan y carne á la tarde; y bebía del arroyo.
Corbii îi aduceau pâine şi carne dimineaţa şi seara, iar apă bea din ued.
7 P asados algunos días, secóse el arroyo; porque no había llovido sobre la tierra.
După o vreme însă uedul a secat, pentru că nu mai plouase în ţară. Ilie şi văduva din Sarepta
8 Y fué á él palabra de Jehová, diciendo:
Atunci Cuvântul Domnului a venit la el şi i-a vorbit astfel:
9 L evántate, vete á Sarepta de Sidón, y allí morarás: he aquí yo he mandado allí á una mujer viuda que te sustente.
„Scoală-te, du-te la Sarepta care aparţine de Sidon şi locuieşte acolo! I-am poruncit unei văduve de acolo să-ţi dea de mâncare.“
10 E ntonces él se levantó, y se fué á Sarepta. Y como llegó á la puerta de la ciudad, he aquí una mujer viuda que estaba allí cogiendo serojas; y él la llamó, y díjole: Ruégote que me traigas una poca de agua en un vaso, para que beba.
El s-a sculat şi s-a dus la Sarepta. Când a ajuns la poarta cetăţii, a văzut o văduvă care strângea lemne. El a strigat-o şi i-a zis: – Te rog, adu-mi puţină apă într-un vas ca să beau!
11 Y yendo ella para traérsela, él la volvió á llamar, y díjole: Ruégote que me traigas también un bocado de pan en tu mano.
Ea a plecat să-i aducă apă, dar Ilie a strigat-o şi i-a zis: – Te rog, adu-mi şi o bucată de pâine!
12 Y ella respondió: Vive Jehová Dios tuyo, que no tengo pan cocido; que solamente un puñado de harina tengo en la tinaja, y un poco de aceite en una botija: y ahora cogía dos serojas, para entrarme y aderezarlo para mí y para mi hijo, y que lo comamos, y nos muramos.
– Viu este Domnul, Dumnezeul tău, i-a răspuns ea, că nu am pâine, ci doar un pumn de făină într-un vas şi puţin ulei într-un urcior. Dar iată, strâng acum două bucăţi de lemne, apoi mă voi întoarce acasă şi voi pregăti cu acestea pâine pentru mine şi pentru fiul meu ca să mâncăm; după aceea vom muri.
13 Y Elías le dijo: No hayas temor; ve, haz como has dicho: empero hazme á mí primero de ello una pequeña torta cocida debajo de la ceniza, y tráemela; y después harás para ti y para tu hijo.
– Nu te teme, i-a zis Ilie; du-te şi fă precum ai spus. Dar mai întâi fă din ceea ce ai o bucată mică de pâine pentru mine şi adu-mi-o; după aceea vei face şi pentru tine şi pentru fiul tău,
14 P orque Jehová Dios de Israel ha dicho así: La tinaja de la harina no escaseará, ni se disminuirá la botija del aceite, hasta aquel día que Jehová dará lluvia sobre la haz de la tierra.
căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Făina din vas nu se va consuma, iar uleiul din urcior nu se va termina până în ziua în care Domnul va da ploaie pe pământ.“
15 E ntonces ella fué, é hizo como le dijo Elías; y comió él, y ella y su casa, muchos días.
Ea s-a dus şi a făcut aşa cum i-a cerut Ilie. Şi astfel ea, Ilie şi familia ei au avut de mâncare în fiecare zi.
16 Y la tinaja de la harina no escaseó, ni menguó la botija del aceite, conforme á la palabra de Jehová que había dicho por Elías.
Făina din vas nu s-a consumat şi uleiul din urcior nu s-a terminat, potrivit Cuvântului Domnului rostit prin Ilie.
17 D espués de estas cosas aconteció que cayó enfermo el hijo del ama de la casa, y la enfermedad fué tan grave, que no quedó en él resuello.
După aceea fiul femeii, stăpâna casei, s-a îmbolnăvit. S-a îmbolnăvit atât de grav, încât n-a mai rămas suflare în el.
18 Y ella dijo á Elías: ¿Qué tengo yo contigo, varón de Dios? ¿has venido á mí para traer en memoria mis iniquidades, y para hacerme morir mi hijo?
Atunci ea i-a zis lui Ilie: – Ce ai împotriva mea, om al lui Dumnezeu? Ai venit aici să-mi aminteşti păcatul meu şi să aduci moartea fiului meu?
19 Y él le dijo: Dame acá tu hijo. Entonces él lo tomó de su regazo, y llevólo á la cámara donde él estaba, y púsole sobre su cama;
– Dă-mi-l încoace pe fiul tău, i-a zis el. L-a luat din braţele ei, l-a dus în odaia de sus unde locuia el şi l-a aşezat pe patul său.
20 Y clamando á Jehová, dijo: Jehová Dios mío, ¿aun á la viuda en cuya casa yo estoy hospedado has afligido, matándole su hijo?
Apoi a strigat către Domnul, spunând: „ Doamne, Dumnezeul meu, de ce ai adus această nenorocire peste această văduvă la care locuiesc, făcând ca fiul ei să moară?“
21 Y midióse sobre el niño tres veces, y clamó á Jehová, y dijo: Jehová Dios mío, ruégote que vuelva el alma de este niño á sus entrañas.
El s-a întins de trei ori peste copil şi a strigat către Domnul, zicând: „ Doamne, Dumnezeul meu, Te rog fă ca sufletul acestui copil să se întoarcă în el!“
22 Y Jehová oyó la voz de Elías, y el alma del niño volvió á sus entrañas, y revivió.
Domnul l-a ascultat pe Ilie; sufletul copilului s-a întors în el şi el a revenit la viaţă.
23 T omando luego Elías al niño, trájolo de la cámara á la casa, y diólo á su madre, y díjole Elías: Mira, tu hijo vive.
Ilie l-a luat pe copil, l-a coborât în casă din odaia de sus, i l-a dat mamei sale şi i-a zis: – Iată, fiul tău trăieşte!
24 E ntonces la mujer dijo á Elías: Ahora conozco que tú eres varón de Dios, y que la palabra de Jehová es verdad en tu boca.
Femeia i-a zis lui Ilie: – Acum ştiu că eşti un om al lui Dumnezeu, iar Cuvântul Domnului pe care-l rosteşti este adevăr!