1 S almo de Asaph. OH Dios, vinieron las gentes á tu heredad; El templo de tu santidad han contaminado; Pusieron á Jerusalem en montones.

Dumnezeule, au intrat neamurile pe proprietatea Ta, au întinat Templul Tău cel sfânt şi au prefăcut Ierusalimul în ruine!

2 D ieron los cuerpos de tus siervos por comida á las aves de los cielos; La carne de tus santos á las bestias de la tierra.

Au dat leşurile slujitorilor Tăi drept hrană păsărilor cerului şi carnea credincioşilor Tăi au dat-o fiarelor pământului.

3 D erramaron su sangre como agua en los alrededores de Jerusalem; Y no hubo quien los enterrase.

Le-au vărsat sângele aşa cum se varsă apa împrejurul Ierusalimului şi nu s-a găsit nimeni care să-i îngroape.

4 S omos afrentados de nuestros vecinos, Escarnecidos y burlados de los que están en nuestros alrededores.

Am fost de batjocura vecinilor noştri, de râsul şi de ocara celor ce ne înconjoară.

5 ¿ Hasta cuándo, oh Jehová? ¿has de estar airado para siempre? ¿Arderá como fuego tu celo?

Până când vei mai fi mânios, Doamne ? Pentru totdeauna? Până când va mai arde gelozia Ta ca focul?

6 D errama tu ira sobre las gentes que no te conocen, Y sobre los reinos que no invocan tu nombre.

Revarsă-Ţi mânia peste neamurile care nu Te cunosc şi peste regatele care nu cheamă Numele Tău,

7 P orque han consumido á Jacob, Y su morada han asolado.

căci l-au mâncat pe Iacov şi i-au nimicit locuinţa.

8 N o recuerdes contra nosotros las iniquidades antiguas: Anticípennos presto tus misericordias, Porque estamos muy abatidos.

Nu-Ţi aminti de păcatele noastre dintâi! Grăbeşte-Te să ne ieşi înainte cu mila Ta, căci suntem foarte nenorociţi.

9 A yúdanos, oh Dios, salud nuestra, por la gloria de tu nombre: Y líbranos, y aplácate sobre nuestros pecados por amor de tu nombre.

Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre, pentru slava Numelui Tău! Izbăveşte-ne şi fă ispăşire pentru păcatele noastre din pricina Numelui Tău!

10 P orque dirán las gentes: ¿Dónde está su Dios? Sea notoria en las gentes, delante de nuestros ojos, La venganza de la sangre de tus siervos, que fué derramada.

De ce să zică neamurile: „Unde le este Dumnezeul?“ Să se facă de cunoscut printre neamuri, chiar sub privirea noastră, răzbunarea pentru sângele vărsat al slujitorilor Tăi!

11 E ntre ante tu acatamiento el gemido de los presos: Conforme á la grandeza de tu brazo preserva á los sentenciados á muerte.

Fie să ajungă la Tine strigătul prizonierilor; prin tăria braţului Tău, scapă-i pe cei condamnaţi la moarte!

12 Y torna á nuestros vecinos en su seno siete tantos De su infamia, con que te han deshonrado, oh Jehová.

Vecinilor noştri răsplăteşte-le înşeptit batjocura cu care Te-au batjocorit, Stăpâne!

13 Y nosotros, pueblo tuyo, y ovejas de tu dehesa, Te alabaremos para siempre: Por generación y generación cantaremos tus alabanzas.

Atunci noi, poporul Tău, turma păşunii Tale, Te vom lăuda mereu, vom vesti laudele Tale din generaţie în generaţie!