1 C OMO la nieve en el verano, y la lluvia en la siega, Así conviene al necio la honra.

Aşa cum nu se potriveşte zăpada în timpul verii şi ploaia la seceriş, tot astfel nu se potriveşte nici onoarea pentru un prost.

2 C omo el gorrión en su vagar, y como la golondrina en su vuelo, Así la maldición sin causa nunca vendrá.

Aşa cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum zboară rândunica, tot astfel nu nimereşte nici blestemul neîntemeiat.

3 E l látigo para el caballo, y el cabestro para el asno, Y la vara para la espalda del necio.

Biciul este pentru cal, căpăstrul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea proştilor.

4 N unca respondas al necio en conformidad á su necedad, Para que no seas tú también como él.

Nu-i răspunde prostului după prostia lui, ca nu cumva să fii tu însuţi ca el!

5 R esponde al necio según su necedad, Porque no se estime sabio en su opinión.

Răspunde-i prostului după prostia lui, ca nu cumva să se considere înţelept!

6 C omo el que se corta los pies y bebe su daño, Así es el que envía algo por mano de un necio.

Cel care trimite un mesaj printr-un prost îşi taie singur picioarele şi bea violenţă.

7 A lzar las piernas del cojo. Así es el proverbio en la boca del necio.

Ca picioarele oloage, care atârnă neputincioase, aşa este un proverb în gura unor proşti.

8 C omo quien liga la piedra en la honda, Así hace el que al necio da honra.

Ca legarea unei pietre în praştie aşa este cinstirea unui prost.

9 E spinas hincadas en mano del embriagado, Tal es el proverbio en la boca de los necios.

Ca un tufiş de spini în mâna unui om beat aşa este un proverb în gura unui prost.

10 E l grande cría todas las cosas; y da la paga al insensato, Y la da á los transgresores.

Ca un arcaş care răneşte pe oricine, aşa este cel ce angajează un prost sau un trecător oarecare.

11 C omo perro que vuelve á su vómito, Así el necio que repite su necedad.

Ca un câine care se întoarce la voma lui, aşa îşi repetă şi prostul prostiile.

12 ¿ Has visto hombre sabio en su opinión? Más esperanza hay del necio que de él.

Ai văzut vreun om care se consideră înţelept? Este mai multă speranţă pentru un prost decât pentru el.

13 D ice el perezoso: El león está en el camino; El león está en las calles.

Leneşul spune: „Este un leu pe drum! Un leu fioros hoinăreşte pe străzi!“

14 L as puertas se revuelven en sus quicios: Así el perezoso en su cama.

Aşa cum se întoarce uşa pe balamalele ei, tot astfel se întoarce şi leneşul în patul lui.

15 E sconde el perezoso su mano en el seno; Cánsase de tornarla á su boca.

Leneşul îşi vâră mâna în blid dar este prea obosit să o ducă înapoi la gură.

16 A su ver es el perezoso más sabio Que siete que le den consejo.

Leneşul se consideră mai înţelept decât şapte oameni care răspund cu înţelepciune.

17 E l que pasando se deja llevar de la ira en pleito ajeno, Es como el que toma al perro por las orejas.

Ca un om care prinde un câine de urechi, aşa este trecătorul care se bagă într-o ceartă ce nu-l priveşte.

18 C omo el que enloquece, y echa llamas Y saetas y muerte,

Ca un nebun care aruncă săgeţi aprinse şi ucigătoare,

19 T al es el hombre que daña á su amigo, Y dice: Ciertamente me chanceaba.

aşa este omul care înşală pe semenul său şi spune: „Doar am glumit!“

20 S in leña se apaga el fuego: Y donde no hay chismoso, cesa la contienda.

Când nu mai sunt lemne, focul se stinge şi când nu mai este nici un bârfitor, cearta încetează.

21 E l carbón para brasas, y la leña para el fuego: Y el hombre rencilloso para encender contienda.

După cum cărbunele face jar şi lemnul foc, tot astfel şi omul certăreţ stârneşte conflicte.

22 L as palabras del chismoso parecen blandas; Mas ellas entran hasta lo secreto del vientre.

Cuvintele bârfitorului sunt ca nişte prăjituri; ele alunecă până în adâncul stomacului.

23 C omo escoria de plata echada sobre el tiesto, Son los labios enardecidos y el corazón malo.

Ca poleiala de argint peste un vas de lut aşa sunt buzele prefăcute şi o inimă rea.

24 O tro parece en los labios al que aborrece; Mas en su interior pone engaño.

Cel ce urăşte se preface cu buzele lui, şi în inima lui pregăteşte înşelăciunea.

25 C uando hablare amigablemente, no le creas; Porque siete abominaciones hay en su corazón.

Deşi vorbirea lui este încântătoare, nu-l crede, căci şapte ticăloşii sunt în inima lui!

26 E ncúbrese el odio con disimulo; Mas su malicia será descubierta en la congregación.

Ura lui poate fi ascunsă prin făţărnicie, dar răutatea lui va fi descoperită în adunare.

27 E l que cavare sima, caerá en ella: Y el que revuelva la piedra, á él volverá.

Cine sapă o groapă va cădea în ea, iar piatra se întoarce chiar peste cel ce o rostogoleşte.

28 L a falsa lengua atormenta al que aborrece: Y la boca lisonjera hace resbaladero.

Limba mincinoasă urăşte pe cei răniţi de ea şi gura linguşitoare aduce ruina.