1 Y OYENDO la reina de Seba la fama de Salomón en el nombre de Jehová, vino á probarle con preguntas.

Când regina din Şeba a auzit despre faima lui Solomon datorată Numelui Domnului, a venit ca să-l încerce prin întrebări grele.

2 Y vino á Jerusalem con muy grande comitiva, con camellos cargados de especias, y oro en grande abundancia, y piedras preciosas: y como vino á Salomón, propúsole todo lo que en su corazón tenía.

Ea a sosit la Ierusalim însoţită de o caravană foarte numeroasă, având cu ea cămile încărcate cu mirodenii, foarte mult aur şi pietre preţioase; a venit la Solomon şi i-a vorbit despre tot ce avea pe inimă.

3 Y Salomón le declaró todas sus palabras: ninguna cosa se le escondió al rey, que no le declarase.

Solomon i-a răspuns la toate întrebările; nu a fost nimic prea greu pe care regele să nu fi ştiut să i-l clarifice.

4 Y cuando la reina de Seba vió toda la sabiduría de Salomón, y la casa que había edificado,

Când regina din Şeba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon, palatul pe care-l zidise,

5 A simismo la comida de su mesa, el asiento de sus siervos, el estado y vestidos de los que le servían, sus maestresalas, y sus holocaustos que sacrificaba en la casa de Jehová, quedóse enajenada.

mâncarea de la masa lui, locuinţa slujitorilor săi, slujirea servitorilor săi, veşmintele acestora, paharnicii lui şi arderile lui de tot, pe care le aducea la Casa Domnului, i s-a tăiat răsuflarea.

6 Y dijo al rey: Verdad es lo que oí en mi tierra de tus cosas y de tu sabiduría;

Apoi i-a zis regelui: „Aşadar, este adevărat ce am auzit în ţara mea despre faptele tale şi despre înţelepciunea ta!

7 M as yo no lo creía, hasta que he venido, y mis ojos han visto, que ni aun la mitad fué lo que se me dijo: es mayor tu sabiduría y bien que la fama que yo había oído.

Dar nu am crezut aceste lucruri până când nu am venit şi până nu le-am văzut cu ochii mei. Iată însă că nu mi s-a spus nici măcar pe jumătate! Tu ai mai multă înţelepciune şi bogăţie decât se spune în zvonul pe care l-am auzit.

8 B ienaventurados tus varones, dichosos estos tus siervos, que están continuamente delante de ti, y oyen tu sabiduría.

Fericiţi sunt oamenii tăi şi fericiţi sunt aceşti slujitori ai tăi care stau mereu înaintea ta şi care aud înţelepciunea ta!

9 J ehová tu Dios sea bendito, que se agradó de ti para ponerte en el trono de Israel; porque Jehová ha amado siempre á Israel, y te ha puesto por rey, para que hagas derecho y justicia.

Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul tău, Care Şi-a găsit plăcerea în tine, punându-te pe tronul lui Israel. Domnul îl iubeşte pe vecie pe Israel! El te-a pus rege ca să faci judecată şi dreptate.“

10 Y dió ella al rey ciento y veinte talentos de oro, y muy mucha especiería, y piedras preciosas: nunca vino tan grande copia de especias, como la reina de Seba dió al rey Salomón.

Şi ea i-a dăruit regelui o sută douăzeci de talanţi de aur, o mare cantitate de mirodenii, precum şi pietre preţioase. Niciodată n-au mai fost aduse aşa de multe mirodenii ca acelea pe care regina din Şeba i le-a dăruit regelui Solomon.

11 L a flota de Hiram que había traído el oro de Ophir, traía también de Ophir muy mucha madera de brasil, y piedras preciosas.

(Corăbiile lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au mai adus din Ofir şi mari cantităţi de lemn de almug şi pietre preţioase.

12 Y de la madera de brasil hizo el rey balaustres para la casa de Jehová, y para las casas reales, arpas también y salterios para los cantores: nunca vino tanta madera de brasil, ni se ha visto hasta hoy.

Din lemnul de almug regele a făcut trepte pentru Casa Domnului şi pentru palatul regelui, lire şi harfe pentru cântăreţi. Niciodată n-a mai fost adus lemn de almug şi nici n-a mai fost văzut de atunci.)

13 Y el rey Salomón dió á la reina de Seba todo lo que quiso, y todo lo que pidió, además de lo que Salomón le dió como de mano del rey Salomón. Y ella se volvió, y se fué á su tierra con sus criados.

Regele Solomon i-a dat reginei din Şeba tot ceea ce ea şi-a dorit şi a cerut, pe lângă ceea ce regele Solomon i-a dăruit din generozitate. După aceea ea a plecat şi s-a întors în ţara sa împreună cu slujitorii săi. Pericolele gloriei lui Solomon: condamnarea lui Solomon

14 E l peso del oro que Salomón tenía de renta cada un año, era seiscientos sesenta y seis talentos de oro;

Cantitatea de aur care intra anual în vistieria lui Solomon era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,

15 S in lo de los mercaderes, y de la contratación de especias, y de todos los reyes de Arabia, y de los principales de la tierra.

în afară de cel care venea de la negustori şi din negoţul comercianţilor, de la toţi regii Arabiei şi de la guvernatorii ţării.

16 H izo también el rey Salomón doscientos paveses de oro extendido: seiscientos siclos de oro gastó en cada pavés.

Regele Solomon a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut, pentru fiecare scut folosind câte şase sute de şecheli de aur,

17 A simismo trescientos escudos de oro extendido, en cada uno de los cuales gastó tres libras de oro: y púsolos el rey en la casa del bosque del Líbano.

şi trei sute de scuturi mici din aur bătut, pentru fiecare dintre aceste scuturi folosind câte trei mine de aur. Regele le-a pus în Palatul Pădurii Libanului.

18 H izo también el rey un gran trono de marfil, el cual cubrió de oro purísimo.

Regele a mai făcut şi un tron mare din fildeş şi l-a poleit cu aur pur.

19 S eis gradas tenía el trono, y lo alto de él era redondo por el respaldo: y de la una parte y de la otra tenía apoyos cerca del asiento, junto á los cuales estaban colocados dos leones.

Tronul avea şase trepte, iar partea de sus era rotundă în spate. De fiecare parte a tronului era câte o rezemătoare, iar lângă fiecare rezemătoare era aşezat câte un leu.

20 E staban también doce leones puestos allí sobre las seis gradas, de la una parte y de la otra: en ningún otro reino se había hecho trono semejante.

Pe cele şase trepte erau aşezaţi, de-o parte şi de alta, doisprezece lei. Aşa ceva nu se mai făcuse pentru nici un regat.

21 Y todos los vasos de beber del rey Salomón eran de oro, y asimismo toda la vajilla de la casa del bosque del Líbano era de oro fino: no había plata; en tiempo de Salomón no era de estima.

Toate vasele de băut ale regelui Solomon erau din aur şi toate vasele din Palatul Pădurii Libanului erau din aur pur. Nici unul nu era din argint, întrucât argintul nu era de mare preţ în zilele lui Solomon.

22 P orque el rey tenía la flota que salía á la mar, á Tharsis, con la flota de Hiram: una vez en cada tres años venía la flota de Tharsis, y traía oro, plata, marfil, simios y pavos.

Căci regele avea pe mare corăbii de Tarşiş care navigau împreună cu corăbiile lui Hiram şi o dată la trei ani aduceau aur, argint, fildeş, maimuţe şi păuni.

23 A sí excedía el rey Salomón á todos los reyes de la tierra en riquezas y en sabiduría.

Regele Solomon i-a întrecut în bogăţie şi în înţelepciune pe toţi regii pământului.

24 T oda la tierra procuraba ver la cara de Salomón, para oir su sabiduría, la cual Dios había puesto en su corazón.

Toată lumea căuta să-l vadă pe Solomon, ca să-i asculte înţelepciunea pe care Dumnezeu o pusese în mintea lui.

25 Y todos le llevaban cada año sus presentes: vasos de oro, vasos de plata, vestidos, armas, aromas, caballos y acémilas.

An de an, fiecare dintre cei care veneau îşi aduceau darul: vase de argint şi de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri.

26 Y juntó Salomón carros y gente de á caballo; y tenía mil cuatrocientos carros, y doce mil jinetes, los cuales puso en las ciudades de los carros, y con el rey en Jerusalem.

Solomon a adunat care şi cai; avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de cai, pe care îi ţinea în cetăţile pentru care, precum şi împreună cu el, la Ierusalim.

27 Y puso el rey en Jerusalem plata como piedras, y cedros como los cabrahigos que están por los campos en abundancia.

Regele a făcut ca argintul să fie la fel de obişnuit în Ierusalim precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroşi precum sicomorii de pe dealuri.

28 Y sacaban caballos y lienzos á Salomón de Egipto: porque la compañía de los mercaderes del rey compraban caballos y lienzos.

Caii, pe care Solomon îi avea, erau aduşi din Egipt şi din Kue; negustorii regelui îi cumpărau din Kue pe un preţ stabilit.

29 Y venía y salía de Egipto, el carro por seiscientas piezas de plata, y el caballo por ciento y cincuenta; y así los sacaban por mano de ellos, todos los reyes de los Hetheos, y de Siria.

Un car era cumpărat din Egipt cu şase sute de şecheli de argint, iar un cal cu o sută cincizeci de şecheli. De asemenea, prin ei erau vânduţi cai şi care tuturor regilor hitiţilor şi regilor Aramului.