1 N ow when the queen of Sheba heard of the fame of Solomon concerning the name of the Lord, she came to test him with hard questions.

Când regina din Şeba a auzit despre faima lui Solomon datorată Numelui Domnului, a venit ca să-l încerce prin întrebări grele.

2 S he came to Jerusalem with a very great retinue, with camels that bore spices, very much gold, and precious stones; and when she came to Solomon, she spoke with him about all that was in her heart.

Ea a sosit la Ierusalim însoţită de o caravană foarte numeroasă, având cu ea cămile încărcate cu mirodenii, foarte mult aur şi pietre preţioase; a venit la Solomon şi i-a vorbit despre tot ce avea pe inimă.

3 S o Solomon answered all her questions; there was nothing so difficult for the king that he could not explain it to her.

Solomon i-a răspuns la toate întrebările; nu a fost nimic prea greu pe care regele să nu fi ştiut să i-l clarifice.

4 A nd when the queen of Sheba had seen all the wisdom of Solomon, the house that he had built,

Când regina din Şeba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon, palatul pe care-l zidise,

5 t he food on his table, the seating of his servants, the service of his waiters and their apparel, his cupbearers, and his entryway by which he went up to the house of the Lord, there was no more spirit in her.

mâncarea de la masa lui, locuinţa slujitorilor săi, slujirea servitorilor săi, veşmintele acestora, paharnicii lui şi arderile lui de tot, pe care le aducea la Casa Domnului, i s-a tăiat răsuflarea.

6 T hen she said to the king: “It was a true report which I heard in my own land about your words and your wisdom.

Apoi i-a zis regelui: „Aşadar, este adevărat ce am auzit în ţara mea despre faptele tale şi despre înţelepciunea ta!

7 H owever I did not believe the words until I came and saw with my own eyes; and indeed the half was not told me. Your wisdom and prosperity exceed the fame of which I heard.

Dar nu am crezut aceste lucruri până când nu am venit şi până nu le-am văzut cu ochii mei. Iată însă că nu mi s-a spus nici măcar pe jumătate! Tu ai mai multă înţelepciune şi bogăţie decât se spune în zvonul pe care l-am auzit.

8 H appy are your men and happy are these your servants, who stand continually before you and hear your wisdom!

Fericiţi sunt oamenii tăi şi fericiţi sunt aceşti slujitori ai tăi care stau mereu înaintea ta şi care aud înţelepciunea ta!

9 B lessed be the Lord your God, who delighted in you, setting you on the throne of Israel! Because the Lord has loved Israel forever, therefore He made you king, to do justice and righteousness.”

Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul tău, Care Şi-a găsit plăcerea în tine, punându-te pe tronul lui Israel. Domnul îl iubeşte pe vecie pe Israel! El te-a pus rege ca să faci judecată şi dreptate.“

10 T hen she gave the king one hundred and twenty talents of gold, spices in great quantity, and precious stones. There never again came such abundance of spices as the queen of Sheba gave to King Solomon.

Şi ea i-a dăruit regelui o sută douăzeci de talanţi de aur, o mare cantitate de mirodenii, precum şi pietre preţioase. Niciodată n-au mai fost aduse aşa de multe mirodenii ca acelea pe care regina din Şeba i le-a dăruit regelui Solomon.

11 A lso, the ships of Hiram, which brought gold from Ophir, brought great quantities of almug wood and precious stones from Ophir.

(Corăbiile lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au mai adus din Ofir şi mari cantităţi de lemn de almug şi pietre preţioase.

12 A nd the king made steps of the almug wood for the house of the Lord and for the king’s house, also harps and stringed instruments for singers. There never again came such almug wood, nor has the like been seen to this day.

Din lemnul de almug regele a făcut trepte pentru Casa Domnului şi pentru palatul regelui, lire şi harfe pentru cântăreţi. Niciodată n-a mai fost adus lemn de almug şi nici n-a mai fost văzut de atunci.)

13 N ow King Solomon gave the queen of Sheba all she desired, whatever she asked, besides what Solomon had given her according to the royal generosity. So she turned and went to her own country, she and her servants. Solomon’s Great Wealth

Regele Solomon i-a dat reginei din Şeba tot ceea ce ea şi-a dorit şi a cerut, pe lângă ceea ce regele Solomon i-a dăruit din generozitate. După aceea ea a plecat şi s-a întors în ţara sa împreună cu slujitorii săi. Pericolele gloriei lui Solomon: condamnarea lui Solomon

14 T he weight of gold that came to Solomon yearly was six hundred and sixty-six talents of gold,

Cantitatea de aur care intra anual în vistieria lui Solomon era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,

15 b esides that from the traveling merchants, from the income of traders, from all the kings of Arabia, and from the governors of the country.

în afară de cel care venea de la negustori şi din negoţul comercianţilor, de la toţi regii Arabiei şi de la guvernatorii ţării.

16 A nd King Solomon made two hundred large shields of hammered gold; six hundred shekels of gold went into each shield.

Regele Solomon a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut, pentru fiecare scut folosind câte şase sute de şecheli de aur,

17 H e also made three hundred shields of hammered gold; three minas of gold went into each shield. The king put them in the House of the Forest of Lebanon.

şi trei sute de scuturi mici din aur bătut, pentru fiecare dintre aceste scuturi folosind câte trei mine de aur. Regele le-a pus în Palatul Pădurii Libanului.

18 M oreover the king made a great throne of ivory, and overlaid it with pure gold.

Regele a mai făcut şi un tron mare din fildeş şi l-a poleit cu aur pur.

19 T he throne had six steps, and the top of the throne was round at the back; there were armrests on either side of the place of the seat, and two lions stood beside the armrests.

Tronul avea şase trepte, iar partea de sus era rotundă în spate. De fiecare parte a tronului era câte o rezemătoare, iar lângă fiecare rezemătoare era aşezat câte un leu.

20 T welve lions stood there, one on each side of the six steps; nothing like this had been made for any other kingdom.

Pe cele şase trepte erau aşezaţi, de-o parte şi de alta, doisprezece lei. Aşa ceva nu se mai făcuse pentru nici un regat.

21 A ll King Solomon’s drinking vessels were gold, and all the vessels of the House of the Forest of Lebanon were pure gold. Not one was silver, for this was accounted as nothing in the days of Solomon.

Toate vasele de băut ale regelui Solomon erau din aur şi toate vasele din Palatul Pădurii Libanului erau din aur pur. Nici unul nu era din argint, întrucât argintul nu era de mare preţ în zilele lui Solomon.

22 F or the king had merchant ships at sea with the fleet of Hiram. Once every three years the merchant ships came bringing gold, silver, ivory, apes, and monkeys.

Căci regele avea pe mare corăbii de Tarşiş care navigau împreună cu corăbiile lui Hiram şi o dată la trei ani aduceau aur, argint, fildeş, maimuţe şi păuni.

23 S o King Solomon surpassed all the kings of the earth in riches and wisdom.

Regele Solomon i-a întrecut în bogăţie şi în înţelepciune pe toţi regii pământului.

24 N ow all the earth sought the presence of Solomon to hear his wisdom, which God had put in his heart.

Toată lumea căuta să-l vadă pe Solomon, ca să-i asculte înţelepciunea pe care Dumnezeu o pusese în mintea lui.

25 E ach man brought his present: articles of silver and gold, garments, armor, spices, horses, and mules, at a set rate year by year.

An de an, fiecare dintre cei care veneau îşi aduceau darul: vase de argint şi de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri.

26 A nd Solomon gathered chariots and horsemen; he had one thousand four hundred chariots and twelve thousand horsemen, whom he stationed in the chariot cities and with the king at Jerusalem.

Solomon a adunat care şi cai; avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de cai, pe care îi ţinea în cetăţile pentru care, precum şi împreună cu el, la Ierusalim.

27 T he king made silver as common in Jerusalem as stones, and he made cedar trees as abundant as the sycamores which are in the lowland.

Regele a făcut ca argintul să fie la fel de obişnuit în Ierusalim precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroşi precum sicomorii de pe dealuri.

28 A lso Solomon had horses imported from Egypt and Keveh; the king’s merchants bought them in Keveh at the current price.

Caii, pe care Solomon îi avea, erau aduşi din Egipt şi din Kue; negustorii regelui îi cumpărau din Kue pe un preţ stabilit.

29 N ow a chariot that was imported from Egypt cost six hundred shekels of silver, and a horse one hundred and fifty; and thus, through their agents, they exported them to all the kings of the Hittites and the kings of Syria.

Un car era cumpărat din Egipt cu şase sute de şecheli de argint, iar un cal cu o sută cincizeci de şecheli. De asemenea, prin ei erau vânduţi cai şi care tuturor regilor hitiţilor şi regilor Aramului.