1 N ow three years passed without war between Syria and Israel.

Timp de trei ani, n-a mai fost nici un război între Aram şi Israel.

2 T hen it came to pass, in the third year, that Jehoshaphat the king of Judah went down to visit the king of Israel.

După trei ani, Iehoşafat, regele lui Iuda, s-a dus la regele lui Israel.

3 A nd the king of Israel said to his servants, “Do you know that Ramoth in Gilead is ours, but we hesitate to take it out of the hand of the king of Syria?”

Regele lui Israel le spusese slujitorilor săi: „Ştiţi că cetatea Ramot-Ghilad este a noastră, iar noi nu facem nimic pentru a o lua înapoi de la regele Aramului!“

4 S o he said to Jehoshaphat, “Will you go with me to fight at Ramoth Gilead?” Jehoshaphat said to the king of Israel, “I am as you are, my people as your people, my horses as your horses.”

El l-a întrebat pe Iehoşafat: – Vrei să mergi cu mine la război împotriva Ramot-Ghiladului? – Eu şi cu tine vom fi una, poporul meu ca poporul tău şi caii mei ca ai tăi, i-a răspuns Iehoşafat regelui lui Israel.

5 A lso Jehoshaphat said to the king of Israel, “Please inquire for the word of the Lord today.”

Însă Iehoşafat i-a mai zis regelui lui Israel: – Întreabă, te rog, mai întâi Cuvântul Domnului.

6 T hen the king of Israel gathered the prophets together, about four hundred men, and said to them, “Shall I go against Ramoth Gilead to fight, or shall I refrain?” So they said, “Go up, for the Lord will deliver it into the hand of the king.”

Regele lui Israel i-a adunat pe profeţi, aproape patru sute de bărbaţi, şi i-a întrebat: – Să mă duc la război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunţ? – Du-te, i-au răspuns ei, pentru că Domnul îl va da în mâna regelui!

7 A nd Jehoshaphat said, “ Is there not still a prophet of the Lord here, that we may inquire of Him?”

– Nu mai este aici nici un alt profet al Domnului ca să-l putem întreba? a întrebat Iehoşafat.

8 S o the king of Israel said to Jehoshaphat, “ There is still one man, Micaiah the son of Imlah, by whom we may inquire of the Lord; but I hate him, because he does not prophesy good concerning me, but evil.” And Jehoshaphat said, “Let not the king say such things!”

Regele lui Israel i-a răspuns: – Mai este unul, pe nume Micaia, fiul lui Imla, prin care-L putem întreba pe Domnul, dar eu îl urăsc, pentru că nu profeţeşte nimic bun cu privire la mine, ci numai rău. – Să nu vorbească regele aşa, i-a zis Iehoşafat.

9 T hen the king of Israel called an officer and said, “Bring Micaiah the son of Imlah quickly!”

Atunci regele lui Israel a chemat o căpetenie şi i-a spus: – Cheamă-l repede pe Micaia, fiul lui Imla!

10 T he king of Israel and Jehoshaphat the king of Judah, having put on their robes, sat each on his throne, at a threshing floor at the entrance of the gate of Samaria; and all the prophets prophesied before them.

Regele lui Israel şi Iehoşafat, regele lui Iuda, îmbrăcaţi în hainele regale, şedeau pe câte un tron în aria de treierat de la intrarea porţii Samariei şi toţi profeţii profeţeau înaintea lor.

11 N ow Zedekiah the son of Chenaanah had made horns of iron for himself; and he said, “Thus says the Lord: ‘With these you shall gore the Syrians until they are destroyed.’”

Zedechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne de fier şi spunea: „Aşa vorbeşte Domnul: «Cu aceste coarne îi vei străpunge pe aramei până îi vei nimici!»“

12 A nd all the prophets prophesied so, saying, “Go up to Ramoth Gilead and prosper, for the Lord will deliver it into the king’s hand.”

Şi toţi ceilalţi profeţi profeţeau la fel: „Atacă Ramot-Ghiladul şi biruieşte! Domnul îl va da în mâna regelui!“

13 T hen the messenger who had gone to call Micaiah spoke to him, saying, “Now listen, the words of the prophets with one accord encourage the king. Please, let your word be like the word of one of them, and speak encouragement.”

Mesagerul care s-a dus să-l cheme pe Micaia i-a spus acestuia: – Toţi profeţii îi vestesc de bine regelui. Să fie şi cuvântul tău ca al fiecăruia dintre ei şi să vesteşti de bine!

14 A nd Micaiah said, “ As the Lord lives, whatever the Lord says to me, that I will speak.”

– Viu este Domnul că voi vesti doar ceea ce-mi va spune Domnul, i-a răspuns Micaia.

15 T hen he came to the king; and the king said to him, “Micaiah, shall we go to war against Ramoth Gilead, or shall we refrain?” And he answered him, “Go and prosper, for the Lord will deliver it into the hand of the king!”

Când a ajuns la rege, acesta l-a întrebat: – Micaia, să ne ducem la război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunţăm? – Du-te şi biruieşte, i-a răspuns el, căci Domnul îl va da în mâna regelui.

16 S o the king said to him, “How many times shall I make you swear that you tell me nothing but the truth in the name of the Lord ?”

– De câte ori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în Numele Domnului ? l-a întrebat regele.

17 T hen he said, “I saw all Israel scattered on the mountains, as sheep that have no shepherd. And the Lord said, ‘These have no master. Let each return to his house in peace.’”

Atunci el a răspuns: – Am văzut tot Israelul risipit pe munţi ca o turmă de oi care nu are păstor, iar Domnul a zis: „Aceşti oameni nu au stăpân! Să se întoarcă fiecare în pace acasă!“

18 A nd the king of Israel said to Jehoshaphat, “Did I not tell you he would not prophesy good concerning me, but evil?”

Regele lui Israel i-a zis lui Iehoşafat: – Nu ţi-am spus că nu profeţeşte nimic bun cu privire la mine, ci numai rău?

19 T hen Micaiah said, “Therefore hear the word of the Lord: I saw the Lord sitting on His throne, and all the host of heaven standing by, on His right hand and on His left.

Micaia a mai zis: – Ascultă deci Cuvântul Domnului! L-am văzut pe Domnul şezând pe tronul Său şi toată oştirea cerurilor am văzut-o stând în picioare lângă El, la dreapta şi la stânga Lui.

20 A nd the Lord said, ‘Who will persuade Ahab to go up, that he may fall at Ramoth Gilead?’ So one spoke in this manner, and another spoke in that manner.

Şi Domnul a întrebat: – Cine-l va amăgi pe Ahab ca să se ducă la Ramot-Ghilad şi să piară acolo? Unul a răspuns într-un fel, altul a răspuns în alt fel.

21 T hen a spirit came forward and stood before the Lord, and said, ‘I will persuade him.’

Apoi a venit un duh, s-a înfăţişat înaintea Domnului şi I-a zis: – Eu îl voi amăgi. – Cum? l-a întrebat Domnul.

22 T he Lord said to him, ‘In what way?’ So he said, ‘I will go out and be a lying spirit in the mouth of all his prophets.’ And the Lord said, ‘You shall persuade him, and also prevail. Go out and do so.’

– Voi ieşi, a răspuns el, şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor profeţilor lui. Şi Domnul i-a zis: – Îl vei amăgi şi vei reuşi! Du-te şi fă aşa!

23 T herefore look! The Lord has put a lying spirit in the mouth of all these prophets of yours, and the Lord has declared disaster against you.”

Astfel, Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor acestor profeţi ai tăi. Domnul a rostit nenorocirea împotriva ta.

24 N ow Zedekiah the son of Chenaanah went near and struck Micaiah on the cheek, and said, “Which way did the spirit from the Lord go from me to speak to you?”

Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, s-a apropiat, l-a lovit pe Micaia peste obraz şi i-a zis: – Pe unde a ieşit Duhul Domnului de la mine ca să-ţi vorbească?

25 A nd Micaiah said, “Indeed, you shall see on that day when you go into an inner chamber to hide!”

– Vei vedea în ziua în care vei fugi dintr-o odaie în alta ca să te ascunzi! i-a răspuns Micaia.

26 S o the king of Israel said, “Take Micaiah, and return him to Amon the governor of the city and to Joash the king’s son;

După aceea, regele lui Israel a zis: – Ia-l pe Micaia, du-l înapoi la Amon, conducătorul cetăţii, şi la Ioaş, fiul regelui,

27 a nd say, ‘Thus says the king: “Put this fellow in prison, and feed him with bread of affliction and water of affliction, until I come in peace.”’”

şi spune-le acestora că aşa vorbeşte regele: „Puneţi-l pe acest om în temniţă şi hrăniţi-l cu pâinea întristării şi cu apa întristării până mă voi întoarce în pace!“

28 B ut Micaiah said, “If you ever return in peace, the Lord has not spoken by me.” And he said, “Take heed, all you people!” Ahab Dies in Battle

Dar Micaia a spus: – Dacă te vei întoarce în pace, înseamnă că nu Domnul a vorbit prin mine. Voi cei prezenţi, ascultaţi cu toţii! a mai adăugat el. Moartea lui Ahab

29 S o the king of Israel and Jehoshaphat the king of Judah went up to Ramoth Gilead.

Regele lui Israel împreună cu Iehoşafat, regele lui Iuda, s-au dus la Ramot-Ghilad.

30 A nd the king of Israel said to Jehoshaphat, “I will disguise myself and go into battle; but you put on your robes.” So the king of Israel disguised himself and went into battle.

Regele lui Israel i-a zis lui Iehoşafat: „Eu mă voi deghiza şi voi intra în luptă îmbrăcat astfel. Tu însă îmbracă-te cu hainele tale regale.“ Regele lui Israel s-a deghizat şi, îmbrăcat astfel, a intrat în luptă.

31 N ow the king of Syria had commanded the thirty-two captains of his chariots, saying, “Fight with no one small or great, but only with the king of Israel.”

Regele Aramului le poruncise celor treizeci şi două de căpetenii ale carelor sale astfel: „Să nu vă luptaţi nici cu cei mici, nici cu cei mari, ci numai cu regele lui Israel!“

32 S o it was, when the captains of the chariots saw Jehoshaphat, that they said, “Surely it is the king of Israel!” Therefore they turned aside to fight against him, and Jehoshaphat cried out.

Când căpeteniile carelor l-au văzut pe Iehoşafat, şi-au zis: „Cu siguranţă acesta este regele lui Israel!“ Şi s-au întors spre el ca să-l atace. Atunci Iehoşafat a strigat după ajutor;

33 A nd it happened, when the captains of the chariots saw that it was not the king of Israel, that they turned back from pursuing him.

dar când căpeteniile carelor şi-au dat seama că nu este el regele lui Israel, l-au lăsat în pace.

34 N ow a certain man drew a bow at random, and struck the king of Israel between the joints of his armor. So he said to the driver of his chariot, “Turn around and take me out of the battle, for I am wounded.”

După aceea un arcaş a tras cu arcul la întâmplare şi l-a lovit pe regele lui Israel între armură şi zale. Regele i-a poruncit celui care mâna carul: „Întoarce şi scoate-mă de pe câmpul de luptă, pentru că am fost rănit!“

35 T he battle increased that day; and the king was propped up in his chariot, facing the Syrians, and died at evening. The blood ran out from the wound onto the floor of the chariot.

Lupta s-a înteţit în ziua aceea. Regele a rămas în picioare în car, în văzul arameilor, dar seara a murit. Sângele din rană i-a curs în interiorul carului.

36 T hen, as the sun was going down, a shout went throughout the army, saying, “Every man to his city, and every man to his own country!”

Când a apus soarele, s-a strigat în tabără: „Fiecare să plece în cetatea lui! Fiecare să plece în ţara lui!“

37 S o the king died, and was brought to Samaria. And they buried the king in Samaria.

Astfel, regele a murit şi a fost dus la Samaria, unde l-au înmormântat.

38 T hen someone washed the chariot at a pool in Samaria, and the dogs licked up his blood while the harlots bathed, according to the word of the Lord which He had spoken.

Când au spălat carul într-un iaz din Samaria, câinii i-au lins sângele, iar prostituatele s-au scăldat acolo, potrivit cuvântului pe care-l spusese Domnul.

39 N ow the rest of the acts of Ahab, and all that he did, the ivory house which he built and all the cities that he built, are they not written in the book of the chronicles of the kings of Israel?

Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, palatul de fildeş pe care l-a construit şi toate cetăţile pe care le-a zidit, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?

40 S o Ahab rested with his fathers. Then Ahaziah his son reigned in his place. Jehoshaphat Reigns in Judah

Ahab s-a culcat alături de părinţii săi, iar în locul său a domnit fiul său Ahazia. Domnia lui Iehoşafat peste Iuda

41 J ehoshaphat the son of Asa had become king over Judah in the fourth year of Ahab king of Israel.

Iehoşafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda în al patrulea an al domniei lui Ahab, regele lui Israel.

42 J ehoshaphat was thirty-five years old when he became king, and he reigned twenty-five years in Jerusalem. His mother’s name was Azubah the daughter of Shilhi.

Iehoşafat avea treizeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de douăzeci şi cinci de ani. Mama lui se numea Azuba şi era fiica lui Şilhi.

43 A nd he walked in all the ways of his father Asa. He did not turn aside from them, doing what was right in the eyes of the Lord. Nevertheless the high places were not taken away, for the people offered sacrifices and burned incense on the high places.

El a umblat în toate căile tatălui său, Asa, şi nu s-a abătut de la ele, făcând ce e drept înaintea Domnului. Totuşi înălţimile nu au fost îndepărtate, iar poporul mai aducea încă jertfe şi ardea tămâie pe înălţimi.

44 A lso Jehoshaphat made peace with the king of Israel.

De asemenea, Iehoşafat a trăit în pace cu regele lui Israel.

45 N ow the rest of the acts of Jehoshaphat, the might that he showed, and how he made war, are they not written in the book of the chronicles of the kings of Judah?

Celelalte fapte ale lui Iehoşafat, puterea pe care a arătat-o şi războaiele pe care le-a purtat, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?

46 A nd the rest of the perverted persons, who remained in the days of his father Asa, he banished from the land.

El i-a nimicit pe bărbaţii care se prostituau şi care rămăseseră în ţară de pe vremea tatălui său, Asa.

47 T here was then no king in Edom, only a deputy of the king.

În acea perioadă, nu era rege în Edom. În locul regelui era un guvernator.

48 J ehoshaphat made merchant ships to go to Ophir for gold; but they never sailed, for the ships were wrecked at Ezion Geber.

Iehoşafat a făcut nişte corăbii pentru negoţ, care să meargă la Ofir după aur, dar n-au mai plecat, pentru că au fost sfărâmate la Eţion-Gheber.

49 T hen Ahaziah the son of Ahab said to Jehoshaphat, “Let my servants go with your servants in the ships.” But Jehoshaphat would not.

Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, i-a zis lui Iehoşafat: „Să meargă slujitorii mei împreună cu slujitorii tăi cu corăbiile!“ Dar Iehoşafat nu a vrut.

50 A nd Jehoshaphat rested with his fathers, and was buried with his fathers in the City of David his father. Then Jehoram his son reigned in his place. Ahaziah Reigns in Israel

Iehoşafat s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat alături de părinţii săi, în cetatea strămoşului său David, iar în locul lui a domnit fiul său Iehoram. Domnia lui Ahazia peste Israel

51 A haziah the son of Ahab became king over Israel in Samaria in the seventeenth year of Jehoshaphat king of Judah, and reigned two years over Israel.

Ahazia, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel în Samaria în al şaptesprezecelea an al domniei lui Iehoşafat, regele lui Iuda, şi a domnit timp de doi ani peste Israel.

52 H e did evil in the sight of the Lord, and walked in the way of his father and in the way of his mother and in the way of Jeroboam the son of Nebat, who had made Israel sin;

El a făcut ce este rău înaintea Domnului şi a trăit ca tatăl său, ca mama sa şi ca Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască.

53 f or he served Baal and worshiped him, and provoked the Lord God of Israel to anger, according to all that his father had done.

El i-a slujit lui Baal, i s-a închinat şi l-a provocat astfel la mânie pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, aşa cum făcuse şi tatăl său.