1 N ow Jehoram the son of Ahab became king over Israel at Samaria in the eighteenth year of Jehoshaphat king of Judah, and reigned twelve years.

Ioram, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel, în Samaria, în al optsprezecelea an al domniei lui Iehoşafat, regele lui Iuda, şi a domnit timp de doisprezece ani.

2 A nd he did evil in the sight of the Lord, but not like his father and mother; for he put away the sacred pillar of Baal that his father had made.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, totuşi nu cum făcuse tatăl său şi mama sa, căci a îndepărtat stâlpul sacru al lui Baal, pe care-l făcuse tatăl său.

3 N evertheless he persisted in the sins of Jeroboam the son of Nebat, who had made Israel sin; he did not depart from them.

El însă a săvârşit păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască, şi nu s-a depărtat de ele.

4 N ow Mesha king of Moab was a sheepbreeder, and he regularly paid the king of Israel one hundred thousand lambs and the wool of one hundred thousand rams.

Meşa, regele Moabului, era crescător de oi şi era nevoit să dea regelui lui Israel o sută de mii de miei şi o sută de mii de berbeci cu tot cu lâna lor.

5 B ut it happened, when Ahab died, that the king of Moab rebelled against the king of Israel.

Însă, după moartea lui Ahab, regele Moabului s-a răsculat împotriva regelui lui Israel.

6 S o King Jehoram went out of Samaria at that time and mustered all Israel.

Regele Ioram a ieşit atunci din Samaria şi a numărat întregul Israel.

7 T hen he went and sent to Jehoshaphat king of Judah, saying, “The king of Moab has rebelled against me. Will you go with me to fight against Moab?” And he said, “I will go up; I am as you are, my people as your people, my horses as your horses.”

Pe urmă a trimis un mesaj lui Iehoşafat, regele lui Iuda, zicând: – Regele Moabului s-a răsculat împotriva mea. Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Moabului? – Vin, a răspuns el. Eu şi cu tine vom fi una, poporul meu ca poporul tău şi caii mei ca ai tăi.

8 T hen he said, “Which way shall we go up?” And he answered, “By way of the Wilderness of Edom.”

Pe ce drum vom merge? a întrebat el. – Pe drumul prin pustia Edomului, a răspuns Ioram.

9 S o the king of Israel went with the king of Judah and the king of Edom, and they marched on that roundabout route seven days; and there was no water for the army, nor for the animals that followed them.

Regele Israelului, regele lui Iuda şi regele Edomului au plecat. Dar după ce au înaintat, ocolind timp de şapte zile, n-a mai fost apă pentru oştire şi animale.

10 A nd the king of Israel said, “Alas! For the Lord has called these three kings together to deliver them into the hand of Moab.”

Atunci regele Israelului a zis: – Ah! Domnul i-a chemat pe aceşti trei regi ca să-i dea în mâinile Moabului?

11 B ut Jehoshaphat said, “ Is there no prophet of the Lord here, that we may inquire of the Lord by him?” So one of the servants of the king of Israel answered and said, “Elisha the son of Shaphat is here, who poured water on the hands of Elijah.”

Dar Iehoşafat a zis: – Nu este aici nici un profet al Domnului prin care să-L întrebăm pe Domnul ? Atunci unul dintre slujitorii regelui lui Israel a răspuns: – Este aici Elisei, fiul lui Şafat, care obişnuia să toarne apă pe mâinile lui Ilie.

12 A nd Jehoshaphat said, “The word of the Lord is with him.” So the king of Israel and Jehoshaphat and the king of Edom went down to him.

Iehoşafat a zis: – Cuvântul Domnului este cu el! Atunci regele lui Israel, Iehoşafat şi regele Edomului s-au dus la el.

13 T hen Elisha said to the king of Israel, “What have I to do with you? Go to the prophets of your father and the prophets of your mother.” But the king of Israel said to him, “No, for the Lord has called these three kings together to deliver them into the hand of Moab.”

Elisei i-a zis regelui lui Israel: – Ce am eu de-a face cu tine? Du-te la profeţii tatălui tău şi la profeţii mamei tale! – Nu! a răspuns regele Israelului, căci Domnul a chemat pe aceşti trei regi ca să-i dea în mâinile Moabului.

14 A nd Elisha said, “ As the Lord of hosts lives, before whom I stand, surely were it not that I regard the presence of Jehoshaphat king of Judah, I would not look at you, nor see you.

Elisei a zis: – Viu este Domnul Oştirilor, al Cărui slujitor sunt, că, dacă n-aş avea în vedere pe Iehoşafat, regele lui Iuda, pe tine nici nu te-aş băga în seamă şi nici nu m-aş uita la tine.

15 B ut now bring me a musician.” Then it happened, when the musician played, that the hand of the Lord came upon him.

Acum aduceţi-mi un cântăreţ cu o harfă. În timp ce cântăreţul cânta, mâna Domnului a coborât peste Elisei

16 A nd he said, “Thus says the Lord: ‘Make this valley full of ditches.’

şi el a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Faceţi în această vale groapă lângă groapă,

17 F or thus says the Lord: ‘You shall not see wind, nor shall you see rain; yet that valley shall be filled with water, so that you, your cattle, and your animals may drink.’

pentru că – aşa vorbeşte Domnul – deşi nu veţi vedea vânt sau ploaie, valea se va umple cu apă şi veţi bea atât voi, cât şi vitele şi animalele voastre.

18 A nd this is a simple matter in the sight of the Lord; He will also deliver the Moabites into your hand.

Însă acesta este doar un lucru mărunt pentru Domnul, astfel că El va da şi pe Moab în mâinile voastre.

19 A lso you shall attack every fortified city and every choice city, and shall cut down every good tree, and stop up every spring of water, and ruin every good piece of land with stones.”

Voi veţi nimici toate cetăţile întărite şi toate cetăţile alese, veţi tăia fiecare copac bun, veţi astupa izvoarele de apă şi veţi strica cu pietre fiecare ogor bun.»“

20 N ow it happened in the morning, when the grain offering was offered, that suddenly water came by way of Edom, and the land was filled with water.

În dimineaţa următoare, în timp ce se aducea jertfa, a început să vină dintr-odată apă de pe drumul dinspre Edom, şi pământul s-a umplut de apă.

21 A nd when all the Moabites heard that the kings had come up to fight against them, all who were able to bear arms and older were gathered; and they stood at the border.

Atunci toţi moabiţii, când au auzit că regii vin să lupte împotriva lor, i-au chemat pe toţi aceia care erau în stare să poarte armele, tineri şi bătrâni, şi au stat la hotar.

22 T hen they rose up early in the morning, and the sun was shining on the water; and the Moabites saw the water on the other side as red as blood.

Când s-au trezit dis-de-dimineaţă, soarele strălucea deasupra apelor şi moabiţii au văzut în faţa lor apele roşii ca sângele.

23 A nd they said, “This is blood; the kings have surely struck swords and have killed one another; now therefore, Moab, to the spoil!”

„Acesta este sânge!“ au zis ei. „Regii s-au luptat între ei şi s-au omorât unii pe alţii! Acum, la pradă, Moab!“

24 S o when they came to the camp of Israel, Israel rose up and attacked the Moabites, so that they fled before them; and they entered their land, killing the Moabites.

Dar când au intrat în tabăra lui Israel, israeliţii s-au ridicat şi i-au bătut pe moabiţi până când aceştia au fugit dinaintea lor. Apoi au pătruns în ţară şi i-au ucis pe moabiţi.

25 T hen they destroyed the cities, and each man threw a stone on every good piece of land and filled it; and they stopped up all the springs of water and cut down all the good trees. But they left the stones of Kir Haraseth intact. However the slingers surrounded and attacked it.

Le-au distrus cetăţile şi toţi bărbaţii au aruncat pietre în toate ogoarele, umplându-le astfel cu pietre. Au astupat toate izvoarele de apă şi au tăiat toţi copacii buni. Mai rămăseseră doar zidurile cetăţii Chir-Hareset, însă prăştiaşii au înconjurat-o şi au cucerit-o.

26 A nd when the king of Moab saw that the battle was too fierce for him, he took with him seven hundred men who drew swords, to break through to the king of Edom, but they could not.

Când regele Moabului a văzut că a fost învins în luptă, a luat cu el şapte sute de oameni care luptau cu sabia, cu gând să-şi croiască drum până la regele Edomului, dar n-au putut.

27 T hen he took his eldest son who would have reigned in his place, and offered him as a burnt offering upon the wall; and there was great indignation against Israel. So they departed from him and returned to their own land.

Atunci a luat pe întâiul său născut, care urma să fie rege în locul lui şi l-a adus ca ardere de tot pe zidul cetăţii. O mare indignare l-a cuprins pe Israel. Drept urmare Israel s-a retras din Moab, întorcându-se acasă.