1 A fterward Moses and Aaron went in and told Pharaoh, “Thus says the Lord God of Israel: ‘Let My people go, that they may hold a feast to Me in the wilderness.’”

După aceea, Moise şi Aaron s-au dus la Faraon şi i-au zis: – Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Lasă-Mi poporul să plece ca să ţină o sărbătoare pentru Mine în pustie.“

2 A nd Pharaoh said, “Who is the Lord, that I should obey His voice to let Israel go? I do not know the Lord, nor will I let Israel go.”

Dar Faraon a răspuns: – Cine este Domnul ca eu să-L iau în seamă şi să-l las pe Israel să plece? Nu-L cunosc pe Domnul şi nu-l voi lăsa pe Israel să plece.

3 S o they said, “The God of the Hebrews has met with us. Please, let us go three days’ journey into the desert and sacrifice to the Lord our God, lest He fall upon us with pestilence or with the sword.”

Ei au continuat: – Însuşi Dumnezeul evreilor ni S-a arătat; te rugăm, lasă-ne să facem o călătorie de trei zile în pustie, ca să aducem jertfe Domnului, Dumnezeul nostru, căci altfel El va veni peste noi cu molimă şi cu sabie.

4 T hen the king of Egypt said to them, “Moses and Aaron, why do you take the people from their work? Get back to your labor.”

Dar monarhul Egiptului le-a zis: – Moise şi Aaron, de ce abateţi poporul de la lucru? Întoarceţi-vă la treburile voastre!

5 A nd Pharaoh said, “Look, the people of the land are many now, and you make them rest from their labor!”

Vedeţi, a mai zis Faraon, cât de numeros este acum acest popor în ţară, şi voi vreţi să-l opriţi de la lucru!

6 S o the same day Pharaoh commanded the taskmasters of the people and their officers, saying,

În aceeaşi zi, Faraon le-a poruncit vătafilor şi supraveghetorilor poporului:

7 “ You shall no longer give the people straw to make brick as before. Let them go and gather straw for themselves.

„Să nu mai daţi poporului paie ca înainte, ca să facă cărămizi, ci să se ducă ei înşişi să şi le adune.

8 A nd you shall lay on them the quota of bricks which they made before. You shall not reduce it. For they are idle; therefore they cry out, saying, ‘Let us go and sacrifice to our God.’

Totuşi să le cereţi acelaşi număr de cărămizi ca mai înainte şi să nu le micşoraţi norma, pentru că sunt leneşi. De aceea îşi permit să strige: «Lasă-ne să plecăm ca să aducem jertfe Dumnezeului nostru!»

9 L et more work be laid on the men, that they may labor in it, and let them not regard false words.”

Să li se dea mai mult de lucru, ca să aibă ce să muncească şi să nu mai ia în seamă tot felul de minciuni.“

10 A nd the taskmasters of the people and their officers went out and spoke to the people, saying, “Thus says Pharaoh: ‘I will not give you straw.

Vătafii şi supraveghetorii poporului s-au dus şi au anunţat poporul: „Aşa vorbeşte Faraon: «Nu vă mai dau paie;

11 G o, get yourselves straw where you can find it; yet none of your work will be reduced.’”

mergeţi şi adunaţi-vă paie de oriunde găsiţi, însă să ştiţi că norma voastră nu va fi micşorată.»“

12 S o the people were scattered abroad throughout all the land of Egypt to gather stubble instead of straw.

Poporul s-a răspândit prin toată ţara Egiptului ca să adune mirişte în loc de paie.

13 A nd the taskmasters forced them to hurry, saying, “Fulfill your work, your daily quota, as when there was straw.”

Vătafii îi grăbeau, zicându-le: „Terminaţi-vă lucrul, norma zilnică, ca şi atunci când vi se dădeau paie.“

14 A lso the officers of the children of Israel, whom Pharaoh’s taskmasters had set over them, were beaten and were asked, “Why have you not fulfilled your task in making brick both yesterday and today, as before?”

Supraveghetorii israeliţilor, care fuseseră puşi peste ei de către vătafii lui Faraon, erau bătuţi şi întrebaţi: „De ce n-aţi terminat ieri şi astăzi numărul de cărămizi pe care-l făceaţi înainte?“

15 T hen the officers of the children of Israel came and cried out to Pharaoh, saying, “Why are you dealing thus with your servants?

Atunci supraveghetorii israeliţilor au venit la Faraon şi i-au zis: – De ce te porţi aşa cu sclavii tăi?

16 T here is no straw given to your servants, and they say to us, ‘Make brick!’ And indeed your servants are beaten, but the fault is in your own people.”

Nu li se mai dau paie sclavilor tăi, şi totuşi li se cere aceeaşi normă de cărămizi! Ia aminte cum sunt bătuţi sclavii tăi! Greşeala este a poporului tău!

17 B ut he said, “You are idle! Idle! Therefore you say, ‘Let us go and sacrifice to the Lord.’

Faraon le-a răspuns: – Leneşilor! Asta sunteţi, nişte leneşi! De aceea ziceţi: „Lasă-ne să plecăm ca să aducem jertfe Domnului. “

18 T herefore go now and work; for no straw shall be given you, yet you shall deliver the quota of bricks.”

Întoarceţi-vă la lucru, pentru că va trebui să faceţi aceeaşi normă de cărămizi, fără să mai primiţi paie.

19 A nd the officers of the children of Israel saw that they were in trouble after it was said, “You shall not reduce any bricks from your daily quota.”

Supraveghetorii israeliţilor şi-au dat seama că sunt în necaz când li s-a spus că nu li se va micşora numărul zilnic de cărămizi.

20 T hen, as they came out from Pharaoh, they met Moses and Aaron who stood there to meet them.

Când au ieşit de la Faraon, s-au întâlnit cu Moise şi cu Aaron care îi aşteptau.

21 A nd they said to them, “Let the Lord look on you and judge, because you have made us abhorrent in the sight of Pharaoh and in the sight of his servants, to put a sword in their hand to kill us.” Israel’s Deliverance Assured

Ei le-au zis: „ Domnul să se uite la voi şi să vă judece! Voi ne-aţi făcut urâţi înaintea lui Faraon şi a vătafilor săi şi le-aţi pus sabia în mână ca să ne ucidă.“

22 S o Moses returned to the Lord and said, “Lord, why have You brought trouble on this people? Why is it You have sent me?

Atunci Moise s-a întors către Domnul şi L-a întrebat: – Stăpâne, de ce ai adus acest necaz peste popor? De ce m-ai trimis?

23 F or since I came to Pharaoh to speak in Your name, he has done evil to this people; neither have You delivered Your people at all.”

De când am venit şi i-am vorbit lui Faraon în Numele Tău, el a făcut mai mult rău poporului, iar Tu n-ai făcut nimic ca să-Ţi eliberezi poporul.