1 A good name is better than precious ointment, And the day of death than the day of one’s birth;

„Mai de preţ este un nume bun decât untdelemnul mirositor şi mai mult preţuieşte ziua morţii decât ziua naşterii.

2 B etter to go to the house of mourning Than to go to the house of feasting, For that is the end of all men; And the living will take it to heart.

Mai bine să mergi într-o casă de jale decât într-o casă de petrecere, căci acesta este sfârşitul oricărui om, iar cel rămas în viaţă ar trebui să priceapă aceasta.

3 S orrow is better than laughter, For by a sad countenance the heart is made better.

Mai bună este tristeţea decât râsul, căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

4 T he heart of the wise is in the house of mourning, But the heart of fools is in the house of mirth.

Inima înţelepţilor se află în casa de jale, dar inima proştilor se află în casa de petrecere.

5 I t is better to hear the rebuke of the wise Than for a man to hear the song of fools.

Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului, decât să auzi cântecul proştilor.

6 F or like the crackling of thorns under a pot, So is the laughter of the fool. This also is vanity.

Precum pârâie spinii sub oală, aşa este şi râsul prostului! Şi aceasta este o deşertăciune!

7 S urely oppression destroys a wise man’s reason, And a bribe debases the heart.

Asuprirea îl transformă pe înţelept într-un prost, iar mita corupe inima.

8 T he end of a thing is better than its beginning; The patient in spirit is better than the proud in spirit.

Mai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui şi mai bună este răbdarea decât mândria.

9 D o not hasten in your spirit to be angry, For anger rests in the bosom of fools.

Nu te grăbi să te mânii în duhul tău, căci mânia locuieşte în sânul nesăbuiţilor!

10 D o not say, “Why were the former days better than these?” For you do not inquire wisely concerning this.

Să nu zici: «De ce au fost zilele dintâi mai bune decât acestea?», căci nu din înţelepciune întrebi aceasta!

11 W isdom is good with an inheritance, And profitable to those who see the sun.

Este bună înţelepciunea, aşa cum şi moştenirea este bună şi de folos celor ce văd soarele,

12 F or wisdom is a defense as money is a defense, But the excellence of knowledge is that wisdom gives life to those who have it.

căci înţelepciunea este un adăpost, tot aşa cum şi argintul este un adăpost, dar câştigul cunoaşterii înţelepciunii este acela că dă viaţă celui ce o are.

13 C onsider the work of God; For who can make straight what He has made crooked?

Caută să înţelegi lucrarea lui Dumnezeu: cine poate îndrepta ceea ce El a îndoit?

14 I n the day of prosperity be joyful, But in the day of adversity consider: Surely God has appointed the one as well as the other, So that man can find out nothing that will come after him.

Când vremurile sunt bune, fii fericit! Când vremurile sunt rele, cugetă: Dumnezeu le-a făcut şi pe unele şi pe celelalte, astfel încât omul să nu poată afla nimic despre viitorul său.

15 I have seen everything in my days of vanity: There is a just man who perishes in his righteousness, And there is a wicked man who prolongs life in his wickedness.

Am văzut tot felul de lucruri în timpul vieţii mele deşarte: un om drept pierind în dreptatea lui, iar altul nedrept continuându-şi viaţa în nedreptatea lui.

16 D o not be overly righteous, Nor be overly wise: Why should you destroy yourself?

Nu fi prea drept şi nu te arăta prea înţelept! De ce să te distrugi singur?

17 D o not be overly wicked, Nor be foolish: Why should you die before your time?

Însă nu fi nici foarte rău şi nu fi nici nesăbuit! De ce să mori înainte de vreme?

18 I t is good that you grasp this, And also not remove your hand from the other; For he who fears God will escape them all.

Este bine pe una dintre atenţionări să o apuci, iar pe cealaltă să n-o laşi din mână, căci cine se teme de Dumnezeu le va urma pe amândouă.

19 W isdom strengthens the wise More than ten rulers of the city.

Înţelepciunea dă mai multă tărie înţeleptului, decât ar da zece conducători destoinici unei cetăţi.

20 F or there is not a just man on earth who does good And does not sin.

Nu există pe pământ nici un om drept care să facă numai binele şi niciodată să nu păcătuiască!

21 A lso do not take to heart everything people say, Lest you hear your servant cursing you.

În plus, nu lua aminte la toate cuvintele care se spun, ca nu cumva să-l auzi pe slujitorul tău blestemându-te!

22 F or many times, also, your own heart has known That even you have cursed others.

Tu ştii în inima ta că, de mai multe ori, chiar tu însuţi i-ai blestemat pe alţii.

23 A ll this I have proved by wisdom. I said, “I will be wise”; But it was far from me.

Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune şi mi-am zis: «Mă voi înţelepţi!», dar înţelepciunea s-a îndepărtat de la mine.

24 A s for that which is far off and exceedingly deep, Who can find it out?

Orice ar fi ea, este departe şi învăluită în mister! Cine o va găsi?!

25 I applied my heart to know, To search and seek out wisdom and the reason of things, To know the wickedness of folly, Even of foolishness and madness.

M-am hotărât să cunosc, să cercetez şi să caut înţelepciunea şi discernământul şi să pricep stupiditatea răutăţii şi nebunia nesăbuinţei.

26 A nd I find more bitter than death The woman whose heart is snares and nets, Whose hands are fetters. He who pleases God shall escape from her, But the sinner shall be trapped by her.

Am descoperit că mai amară decât moartea este femeia care întinde curse, al cărei suflet este o capcană şi ale cărei mâini sunt nişte lanţuri. Cel plăcut înaintea lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

27 H ere is what I have found,” says the Preacher, “ Adding one thing to the other to find out the reason,

Iată ce am descoperit, zice oratorul: am cercetat lucrurile unul după altul, căutând să le pricep rostul,

28 W hich my soul still seeks but I cannot find: One man among a thousand I have found, But a woman among all these I have not found.

însă, din tot ce a căutat sufletul meu, nu am găsit decât aceasta: din o mie de oameni am găsit un bărbat drept, dar nu am găsit nici măcar o femeie dreaptă.

29 T ruly, this only I have found: That God made man upright, But they have sought out many schemes.”

Singurul lucru sigur pe care l-am descoperit este că Dumnezeu l-a făcut pe om drept, dar omul umblă cu multe şiretlicuri.“