1 ¶ A good name is better than precious ointment and the day of death than the day of one’s birth.

„Mai de preţ este un nume bun decât untdelemnul mirositor şi mai mult preţuieşte ziua morţii decât ziua naşterii.

2 I t is better to go to the house of mourning than to go to the house of feasting, for that is the end of all men; and the living will lay it to his heart.

Mai bine să mergi într-o casă de jale decât într-o casă de petrecere, căci acesta este sfârşitul oricărui om, iar cel rămas în viaţă ar trebui să priceapă aceasta.

3 S orrow is better than laughter; for by the sadness of the countenance the heart is made whole.

Mai bună este tristeţea decât râsul, căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

4 T he heart of the wise is in the house of mourning, but the heart of fools is in the house of pleasure.

Inima înţelepţilor se află în casa de jale, dar inima proştilor se află în casa de petrecere.

5 I t is better to hear the rebuke of the wise than to hear the song of fools.

Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului, decât să auzi cântecul proştilor.

6 T he laughter of the fool is as the crackling of thorns under a pot, and this also (the laughter or prosperity of the fool) is vanity.

Precum pârâie spinii sub oală, aşa este şi râsul prostului! Şi aceasta este o deşertăciune!

7 ¶ Surely oppression makes a wise man mad, and a gift destroys the heart.

Asuprirea îl transformă pe înţelept într-un prost, iar mita corupe inima.

8 B etter is the end of a thing than its beginning, and he who has suffered in spirit is better than the proud in spirit.

Mai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui şi mai bună este răbdarea decât mândria.

9 D o not be hasty in thy spirit to be angry, for anger rests in the bosom of fools.

Nu te grăbi să te mânii în duhul tău, căci mânia locuieşte în sânul nesăbuiţilor!

10 N ever say, What is the cause that the former days were better than these? for thou dost not enquire wisely concerning this.

Să nu zici: «De ce au fost zilele dintâi mai bune decât acestea?», căci nu din înţelepciune întrebi aceasta!

11 ¶ Knowledge is good with an inheritance and is the excellency of those that see the sun.

Este bună înţelepciunea, aşa cum şi moştenirea este bună şi de folos celor ce văd soarele,

12 F or knowledge is a defence, and money is a defence; but wisdom excels in that it gives life to those that have it.

căci înţelepciunea este un adăpost, tot aşa cum şi argintul este un adăpost, dar câştigul cunoaşterii înţelepciunii este acela că dă viaţă celui ce o are.

13 C onsider the work of God; for who can make straight that which he has twisted?

Caută să înţelegi lucrarea lui Dumnezeu: cine poate îndrepta ceea ce El a îndoit?

14 I n the day of good enjoy that which is good, but in the day of adversity open your eyes and learn: God also has made the one (the day of adversity) before the other, to the end that man should find nothing after him.

Când vremurile sunt bune, fii fericit! Când vremurile sunt rele, cugetă: Dumnezeu le-a făcut şi pe unele şi pe celelalte, astfel încât omul să nu poată afla nimic despre viitorul său.

15 A ll things have I seen in the days of my vanity: there is a just man that perishes for his righteousness, and there is a wicked man that prolongs his days by his wickedness.

Am văzut tot felul de lucruri în timpul vieţii mele deşarte: un om drept pierind în dreptatea lui, iar altul nedrept continuându-şi viaţa în nedreptatea lui.

16 D o not be too legalistic; neither make thyself over wise in thine own eyes: why should thou destroy thyself?

Nu fi prea drept şi nu te arăta prea înţelept! De ce să te distrugi singur?

17 D o not be hasty to condemn, neither be thou foolish: why should thou die in the midst of thy labours?

Însă nu fi nici foarte rău şi nu fi nici nesăbuit! De ce să mori înainte de vreme?

18 I t is good that thou should take hold of this; and also from the other not withdraw thy hand; for he that fears God shall come through with everything.

Este bine pe una dintre atenţionări să o apuci, iar pe cealaltă să n-o laşi din mână, căci cine se teme de Dumnezeu le va urma pe amândouă.

19 W isdom strengthens the wise more than ten mighty men who are in the city.

Înţelepciunea dă mai multă tărie înţeleptului, decât ar da zece conducători destoinici unei cetăţi.

20 F or surely there is not a just man upon earth that in doing good does not sin.

Nu există pe pământ nici un om drept care să facă numai binele şi niciodată să nu păcătuiască!

21 A lso do not take to heart all the words that are spoken lest thou hear thy slave speak evil of thee:

În plus, nu lua aminte la toate cuvintele care se spun, ca nu cumva să-l auzi pe slujitorul tău blestemându-te!

22 F or thine own heart knows that thou thyself likewise hast spoken evil of others many times.

Tu ştii în inima ta că, de mai multe ori, chiar tu însuţi i-ai blestemat pe alţii.

23 ¶ All this I have proved by wisdom: I said, I will be wise, but it was far from me.

Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune şi mi-am zis: «Mă voi înţelepţi!», dar înţelepciunea s-a îndepărtat de la mine.

24 T hat which has been is far off and that which is exceeding deep, who can find it out?

Orice ar fi ea, este departe şi învăluită în mister! Cine o va găsi?!

25 I applied my heart to know and to search and to seek out wisdom and the reason of things, and to know the wickedness of folly and the madness of error;

M-am hotărât să cunosc, să cercetez şi să caut înţelepciunea şi discernământul şi să pricep stupiditatea răutăţii şi nebunia nesăbuinţei.

26 a nd I find more bitter than death the woman whose heart is snares and nets, and her hands are bonds; whosoever pleases God shall escape from her, but the sinner shall be held prisoner in her.

Am descoperit că mai amară decât moartea este femeia care întinde curse, al cărei suflet este o capcană şi ale cărei mâini sunt nişte lanţuri. Cel plăcut înaintea lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

27 B ehold, this I have found, saith the preacher, weighing things one by one to find out the answer,

Iată ce am descoperit, zice oratorul: am cercetat lucrurile unul după altul, căutând să le pricep rostul,

28 w hich my soul yet seeks, but I find not: one man among a thousand I have found, but a woman among all those I have not found.

însă, din tot ce a căutat sufletul meu, nu am găsit decât aceasta: din o mie de oameni am găsit un bărbat drept, dar nu am găsit nici măcar o femeie dreaptă.

29 B ehold, this only have I found: that God has made man upright, but they have sought out many perversions.

Singurul lucru sigur pe care l-am descoperit este că Dumnezeu l-a făcut pe om drept, dar omul umblă cu multe şiretlicuri.“