1 ¶ The word of the LORD came again unto me, saying,

Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:

2 N ow, thou son of man, raise up lamentations upon Tyre.

„Fiul omului, rosteşte o cântare de jale despre Tir!

3 A nd say unto Tyre, O thou that dwelleth at the ports of the sea, who art a merchant of the people for many isles, Thus hath the Lord GOD said; O Tyre, thou hast said, I am of perfect beauty.

Spune-i Tirului, care locuieşte la intrarea mării şi face negoţ cu popoarele din ostroavele cele multe, că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Tirule, tu ziceai: ‘Sunt de o frumuseţe desăvârşită!’

4 I n the heart of the seas are thy border; thy builders have completed thy beauty.

Hotarele îţi erau în inima mării, iar constructorii tăi te făcuseră desăvârşit de frumos.

5 T hey have made all thy ship boards of fir trees of Senir; they have taken cedars from Lebanon to make masts for thee.

Îţi căptuşiseră toate laturile corăbiei cu lemn de pin din Senir, iar din cedrii de Liban îţi făcuseră un catarg.

6 O f the oaks of Bashan they have made thine oars; the company of the Ashurites have made thy benches of ivory, brought out of the isles of Chittim.

Din stejari de Başan îţi făcuseră vâsle, iar puntea ţi-o făcuseră din chiparos de pe ţărmul Chitimului, încrustat cu fildeş.

7 O f fine linen with broidered work from Egypt was thy curtain, that it might serve to be thy sail; of blue and purple from the isles of Elishah was thy pavilion.

Din in subţire şi brodat, adus din Egipt, îţi era vela, slujindu-ţi şi drept steag. Din pânză albastră şi purpurie, adusă din ostroavele Elişa, îţi era tenda.

8 T he inhabitants of Zidon and Arvad were thy rowers; thy wise men, O Tyre, were in thee; they were thy pilots.

Locuitorii din Sidon şi din Arvad îţi erau vâslaşi şi cei mai înţelepţi din Tir îţi slujeau ca marinari.

9 T he elders of Gebal and the wise men thereof were in thee to repair thy breaches: all the galleys of the sea with their rowers were in thee to negotiate thy business dealings.

Meşterii cu vechime şi iscusiţi din Ghebal îţi dregeau crăpăturile. Toate corăbiile mării cu marinarii lor treceau pe la tine ca să facă schimb de mărfuri.

10 T hose of Persia and of Lud and of Africa were in thine army, thy men of war: they hung the shield and helmet in thee; they extolled thy beauty.

Cei din Persia, din Lud şi din Put slujeau ca ostaşi în armata ta; ei îşi atârnau scutul şi coiful pe zidurile tale şi îţi dădeau astfel strălucire.

11 T he sons of Arvad with thine army were upon thy walls round about, and the Gammadims were in thy towers: they hung their shields upon thy walls round about; they completed thy beauty.

Bărbaţii din Arvad şi Helek stăteau de jur împrejur pe zidurile tale, iar cei din Gamad erau aşezaţi în turnurile tale. Ei îşi atârnau scuturile pe zidurile tale, de jur împrejur, şi îţi desăvârşeau astfel frumuseţea.

12 T arshish was thy market by reason of the multitude of all thy riches in silver, iron, tin, and lead; they traded in thy fairs.

Tarşişul făcea negoţ cu tine pentru că aveai din belşug tot felul de mărfuri. El îţi oferea în schimbul produselor tale argint, fier, cositor şi plumb.

13 G reece, Tubal, and Meshech, thy merchants, with the soul of men and with vessels of brass; they traded in thy fairs.

Iavanul, Tubalul şi Meşekul făceau negoţ cu tine, oferindu-ţi în schimbul produselor tale sclavi şi vase de bronz.

14 T hose of the house of Togarmah traded in thy fairs with horses and horsemen and mules.

Cei din Bet-Togarma îţi oferea în schimbul produselor tale cai, armăsari de luptă şi catâri.

15 T he sons of Dedan were thy merchants; many isles took merchandise from thy hand: they brought thee for a present horns of ivory and peacocks.

Rodaniţii făceau negoţ cu tine şi multe alte ostroave aveau parte de marfa ta; ei îţi dădeau în schimb ca plată coarne de fildeş şi de abanos.

16 S yria was thy merchant by reason of the multitude of the wares of thy making: they traded in thy fairs with rubies and purple and broidered work and fine linen and coral and pearls.

Aramul făcea negoţ cu tine pentru că aveai o mulţime de bunuri meşteşugăreşti, oferindu-ţi în schimbul produselor tale smarald, purpură, haine brodate, in subţire, coral şi rubin.

17 J udah, and the land of Israel; they were thy merchants: they traded in thy market with wheat, Minnith and Pannag and honey and oil and balm.

Iuda şi ţara lui Israel făcea negoţ cu tine, oferindu-ţi în schimbul produselor tale grâu de Minit, panag, miere, ulei şi balsam.

18 D amascus was thy merchant in the multitude of the wares of thy making, for the abundance of all riches, with wine of Helbon and white wool.

Damascul făcea negoţ cu tine pentru că aveai o mulţime de bunuri meşteşugăreşti şi tot felul de mărfuri din belşug. El îţi oferea vin de Helbon şi lână de Ţahar.

19 D an also and Greece and Mozel traded in thy fairs bright iron, cassia, and calamus.

Daniţii şi grecii din Uzal făceau negoţ cu tine; în schimbul produselor tale îţi dădeau fier prelucrat, casia şi trestie plăcut mirositoare.

20 D edan was thy merchant in precious cloth for chariots.

Dedan făcea negoţ cu tine cu învelitori pentru şei.

21 A rabia and all the princes of Kedar, merchants of thy strength in lambs and rams and he goats: in these they were thy merchants.

Arabia şi toţi prinţii Chedarului erau şi ei printre cei cu care făceai negoţ; ei îţi aduceau oi, berbeci şi capre.

22 T he merchants of Sheba and Raamah; they were thy merchants: they traded in thy fairs with the chief of all spices and with all precious stones and gold.

Negustorii din Şeba şi Rama făceau negoţ cu tine, oferindu-ţi în schimbul produselor tale ce era mai bun din tot felul de arome, tot felul de pietre scumpe şi aur.

23 H aran and Canneh and Eden, the merchants of Sheba, Asshur, and Chilmad were in thy market.

Haran, Cane, Eden şi negustorii din Şeba, Asiria şi Chilmad făceau negoţ cu tine.

24 T hese, thy merchants, negotiated with thee in all sorts of things: in blue robes and broidered work and in chests of rich apparel, bound with cords and made of cedar, among thy merchandise.

Ei făceau negoţ cu tine, aducând în pieţele tale haine scumpe, materiale de culoare albastră, veşminte brodate, veşminte colorate, legate cu funii împletite şi strâns înnodate.

25 T he ships of Tarshish, thy squadrons, went forth on thy behalf: and thou wast full, and wast multiplied greatly in the midst of the seas.

Corăbiile de Tarşiş călătoreau ducându-ţi marfa. Erai umplut şi încărcat din plin în inima mărilor.

26 ¶ In many waters they overcame thy rowers; the east wind has broken thee in the midst of the seas.

Vâslaşii te duseseră la ape adânci, dar vântul de răsărit te va sfărâma în inima mărilor.

27 T hy riches, and thy markets, thy business, thy rowers, and thy pilots, those that repair thy breaches, and the agents of thy business, and all thy men of war, that are in thee, with all thy company which is in the midst of thee, shall fall into the midst of the seas in the day of thy ruin.

Bogăţia ta, produsele tale, marfa ta, marinarii tăi, cârmacii tăi, cei ce-ţi dregeau fisurile, cei ce făceau schimb de mărfuri cu tine, toţi ostaşii pe care-i aveai şi toată mulţimea din mijlocul tău se vor prăbuşi în inima mărilor, în ziua scufundării tale.

28 T he suburbs shall shake at the sound of the cry of thy pilots.

La vuietul ţipetelor cârmacilor tăi ostroavele se vor cutremura.

29 A nd all that handle the oar, the rowers, and all the pilots of the sea, shall come down from their ships; they shall stand upon the land

Toţi cei ce trag la rame, marinarii şi toţi cârmacii de pe mare, se vor da jos din corăbiile lor şi vor sta pe ţărm.

30 a nd shall cause their voice to be heard upon thee and shall cry bitterly and shall cast up dust upon their heads; they shall wallow themselves in the ashes.

Vor striga cu glas tare din pricina ta şi se vor tângui cu amărăciune; îşi vor arunca cu ţărână pe cap şi se vor tăvăli în cenuşă.

31 A nd they shall pull out their hair for thee and gird themselves with sackcloth, and they shall weep for thee with bitterness of soul and bitter wailings.

Se vor rade pe cap din pricina ta şi se vor îmbrăca cu saci; te vor plânge cu sufletul amărât, bocind cu amar.

32 A nd in their wailing they shall take up a lamentation for thee and lament over thee, saying, Who is like Tyre, like the destroyed in the midst of the sea?

În tânguirea lor, vor face o cântare de jale cu privire la tine şi te vor boci astfel: ‘Cine era ca Tir, ca cel ce zace acum în mijlocul mării?’

33 W hen thy wares went forth out of the seas, thou didst fill many peoples; thou didst enrich the kings of the earth with the multitude of thy riches and of thy contracts.

Când ieşeau mărfurile tale din mijlocul mărilor, săturai multe popoare. Prin mulţimea bogăţiilor şi produselor tale îi îmbogăţeai pe regii pământului.

34 I n the time when thou shalt be broken by the seas in the depths of the waters thy commerce and all thy company in the midst of thee shall fall.

Acum însă eşti sfărâmat de mări, în adâncurile apelor. Încărcătura ta şi toată mulţimea din mijlocul tău s-au scufundat odată cu tine.

35 A ll the inhabitants of the isles shall be astonished at thee, and their kings shall be sore afraid; they shall be troubled in their countenance.

Toţi locuitorii ostroavelor sunt înmărmuriţi din pricina ta; regilor lor li s-a zbârlit părul de groază şi li s-au înspăimântat feţele.

36 T he merchants among the peoples shall hiss at thee; thou shalt be a terror and never shalt be any more.

Negustorii popoarelor fluieră de uimire din pricina ta. Ai parte de un sfârşit îngrozitor şi nu vei mai exista niciodată!»“