1 ¶ Certainly I applied my heart unto all of this that I might declare all of this: that the righteous and the wise and their works are in the hand of God; no man knows either love or hatred by all that passes before them.

„M-am hotărât să înţeleg aceste lucruri şi am priceput că cei drepţi, cei înţelepţi şi lucrările lor se află în mâna lui Dumnezeu, chiar dacă omul nu ştie dacă îl aşteaptă dragoste sau ură. Totul este în viitor înaintea lui.

2 A ll things come alike to all: there is one event to the righteous and to the wicked; to the good and to the clean and to the unclean; to him that sacrifices and to him that does not sacrifice: as unto the good so unto the sinner; and unto him that swears as unto him that fears the oath.

Pe toţi îi aşteaptă o singură soartă: pe cel drept ca şi pe cel nedrept, pe cel bun ca şi pe cel rău, pe cel curat ca şi pe cel necurat, pe cel ce aduce jertfe ca şi pe cel ce nu aduce jertfe, pe cel bun ca şi pe cel păcătos, pe cel ce face juruinţe ca şi pe cel ce se teme să le facă.

3 T his is an evil among all things that are done under the sun, that there is one event unto all; and also that the heart of the sons of men is full of evil, and madness is in their heart while they live, and after that they go to the dead.

Acesta este cel mai mare rău care se face sub soare, şi anume că toţi au aceeaşi soartă. Mai mult, inima oamenilor se umple de răutate, iar prostia inimii lor nu-i părăseşte toată viaţa, deşi în cele din urmă ajung tot printre cei morţi,

4 ¶ For to him that is still among the living there is hope: for a living dog is better than a dead lion.

căci pentru cel viu mai există speranţă, după cum mai de preţ este un câine viu, decât un leu mort.

5 F or the living know that they shall die, but the dead do not know any thing; neither do they have any more reward, for their memory is placed into oblivion.

Cei vii ştiu măcar că vor muri, pe când cei morţi nu mai ştiu nimic; nu mai au parte de nici o plată; până şi pomenirea le este dată uitării,

6 E ven their love and their hatred and their envy is now perished; neither have they any more a portion in the age in any thing that is done under the sun.

la fel cum şi dragostea lor, ura lor şi gelozia lor au pierit demult! Ei nu vor mai avea parte niciodată de nimic din tot ceea ce se face sub soare.

7 G o, eat thy bread with joy and drink thy wine with a joyful heart that thy works might be acceptable unto God.

Mănâncă-ţi cu bucurie pâinea şi bea-ţi cu inimă veselă vinul, căci demult ţi-a acceptat Dumnezeu lucrările.

8 T hy garments shall always be white, and thy head shall never lack ointment.

Hainele să-ţi fie albe tot timpul, iar untdelemnul să nu-ţi lipsească de pe cap.

9 L ive joyfully with the wife whom thou dost love all the days which thou art to live in this lake of vanity, which are given unto thee; all the days of thy vanity under the sun: for that is thy portion in this life, and in thy labour in which thou dost work under the sun.

Petrece-ţi viaţa cea trecătoare împreună cu soţia pe care o iubeşti, atâtea zile câte ţi-au fost date sub soare, toate zilele tale trecătoare, căci aceasta este partea ta în viaţă, aceasta-ţi este partea din toată osteneala pe care o depui sub soare.

10 W hatever thy hand finds to do, do it with all thy might, for there is no work nor device nor knowledge nor wisdom in Sheol, where thou goest.

Tot ceea ce mâna ta găseşte să facă, fă cu toată puterea ta, căci lucrare, chibzuinţă, cunoştinţă şi înţelepciune nu există în Locuinţa Morţilor, acolo unde vei merge şi tu de altfel.

11 ¶ I returned and saw under the sun that the race is not to the swift, nor the battle to the strong, neither yet bread to the wise, nor yet riches to men of prudence, nor yet grace to men of eloquence; but time and chance happens to them all.

Apoi m-am întors şi am văzut că, sub soare, nu cei sprinteni câştigă alergarea şi nu cei puternici câştigă războiul; nu cei înţelepţi au parte de pâine, nu cei iscusiţi îşi însuşesc bogăţii şi nu cei cunoscători au parte de bunăvoinţă, ci toate ţin de vreme şi de împrejurări.

12 F or man also does not know his time: as the fishes that are taken in an evil net and as the birds that are caught in the snare, so are the sons of men snared in the evil time, when it falls suddenly upon them.

Omul nu-şi cunoaşte nici măcar ceasul morţii: la fel cum sunt prinşi peştii în nada înşelătoare şi precum sunt prinse păsările în laţ, tot aşa sunt traşi în capcană şi fiii oamenilor, atunci când vremea nenorocirii cade peste ei pe neaşteptate. Înţelepciunea mai de preţ decât nebunia

13 ¶ I have also seen this wisdom under the sun, which is important unto me:

Iată ce lucru înţelept am văzut sub soare şi mi s-a părut de mare preţ.

14 T here was a little city and few men within it; and a great king came against it and besieged it and built great bulwarks against it;

Exista o cetate mică, cu puţini locuitori în ea; împotriva ei a venit un rege puternic; a înconjurat-o şi a ridicat împotriva ei mari întărituri.

15 n ow there was found in it a poor wise man, and he by his wisdom delivered the city; yet no one remembered that same poor man.

În ea s-a aflat însă un înţelept sărac, care a scăpat cetatea prin înţelepciunea lui. Dar nimeni nu şi-a mai adus aminte apoi de săracul acela.

16 T hen I said, Wisdom is better than strength: even though the poor man’s knowledge is despised, and his words are not heard.

Prin urmare, mi-am zis: «Înţelepciunea este mai bună decât tăria, dar înţelepciunea săracului este dispreţuită, iar cuvintele lui nu sunt ascultate.

17 T he words of wise men are heard in quiet more than the cry of him that rules among fools.

Mai bine să asculţi cuvintele liniştite ale înţelepţilor, decât strigătele celui ce conduce printre nebuni!

18 W isdom is better than weapons of war, but one sinner destroys much good.

Mai bună este înţelepciunea decât armele, dar un singur păcătos distruge mult bine!»“