1 ¶ And the LORD said unto Moses, Hew two tables of stone like unto the first; and I will write upon these tables the words that were in the first tables, which thou didst break.

Domnul i-a zis lui Moise: „Taie două table de piatră asemeni celor dintâi, căci Eu voi scrie pe ele cuvintele care erau pe cele dintâi, pe care tu le-ai spart.

2 A nd be ready for tomorrow and come up in the morning unto Mount Sinai and present thyself there to me in the top of the mount.

Fii gata dis-de-dimineaţă, suie­te pe muntele Sinai şi înfăţişează-te înaintea Mea, acolo pe vârful muntelui.

3 A nd no man shall come up with thee; neither let anyone be seen throughout all the mount; neither let the sheep nor the cows feed before the mount.

Să nu vină nimeni cu tine şi să nu fie nimeni pe tot muntele; să nu laşi turmele sau cirezile să pască pe lângă munte.“

4 A nd he hewed two tables of stone like unto the first, and Moses rose up early in the morning and went up unto Mount Sinai, as the LORD had commanded him, and took in his hand the two tables of stone.

Moise a tăiat două table de piatră asemeni celor dintâi şi s-a urcat pe muntele Sinai dis-de-dimineaţă, aşa cum i-a poruncit Domnul, luând cele două table de piatră în mână.

5 ¶ And the LORD descended in a cloud and was with him there proclaiming the name of I AM.

Domnul S-a coborât într-un nor, a stat cu el acolo şi a proclamat Numele de „ Domnul “.

6 A nd as the LORD passed by before him, he proclaimed, I AM, I AM strong, merciful, and gracious, longsuffering, and abundant in mercy and truth,

Domnul a trecut prin faţa lui şi a strigat: „ Domnul, Domnul Dumnezeu, este milostiv şi îndurător, încet la mânie şi plin de dragoste şi credincioşie.

7 k eeping mercy for thousands, letting go of iniquity and rebellion and sin; and by no means will I absolve the guilty, visiting the iniquity of the fathers upon the sons and upon the sons’ sons, unto the third and to the fourth generation.

El Îşi păstrează îndurarea faţă de mii de generaţii, iertând nelegiuirea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu lasă nepedepsit pe cel vinovat, ci pedepseşte nelegiuirea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor până la a treia şi a patra generaţie.“

8 T hen Moses made haste and bowed his head toward the earth and worshipped.

Moise şi-a plecat repede capul la pământ şi s-a închinat.

9 A nd he said, If now I have found grace in thy sight, O Lord, let my Lord, I pray thee, go among us, for this is a stiffnecked people, and forgive our iniquity and our sin and possess us.

Apoi a zis: – Stăpâne, dacă am găsit bunăvoinţă la Tine, Te rog să mergi Tu, Stăpâne, cu noi. Într-adevăr, poporul acesta este un popor încăpăţânat, dar iartă-ne nelegiuirea şi păcatul şi ia-ne ca moştenire.

10 ¶ And he said, Behold, I make a covenant before all thy people: I will do marvels, such as have not been done in all the earth, nor in any nation; and all the people among whom thou art shall see the work of the LORD; for it shall be a terrible thing that I will do with thee.

Dumnezeu i-a răspuns: – Iată, Eu închei un legământ. Voi face minuni în faţa întregului tău popor, aşa cum nu au mai fost făcute în nici o ţară de pe faţa pământului; tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea Domnului, căci prin tine voi face lucruri înspăimântătoare.

11 K eep that which I command thee this day; behold, I drive out before thee the Amorite, the Canaanite, the Hittite, the Perizzite, the Hivite, and the Jebusite.

Ia seama la ceea ce-ţi poruncesc azi. Voi izgoni dinaintea ta pe amoriţi, pe canaaniţi, pe hitiţi, pe periziţi, pe hiviţi şi pe iebusiţi.

12 K eep thyself lest thou make a covenant with the inhabitants of the land where thou must enter lest it be for a snare in the midst of thee;

Să nu închei legământ cu locuitorii ţării unde vei merge, ca să nu fie o cursă pentru tine.

13 b ut ye shall destroy their altars, break their images, and cut down their groves;

Dimpotrivă, să le dărâmi altarele, să le zdrobeşti stâlpii sacri şi să le tai aşerele,

14 f or thou shalt worship no other god; for the LORD, whose name is Jealous, is a jealous God.

pentru ca tu să nu te închini nici unui alt dumnezeu, căci Domnul, al Cărui Nume este Gelos, este un Dumnezeu gelos.

15 T herefore thou shalt not make a covenant with the inhabitants of that land because they shall fornicate after their gods and do sacrifice unto their gods, and they shall call thee, and thou shalt eat of their sacrifices

Să nu închei legământ cu locuitorii ţării ca nu cumva, atunci când se vor prostitua înaintea zeilor lor şi le vor aduce jertfe, să te cheme şi pe tine ca să mănânci din jertfele lor.

16 o r take of their daughters unto thy sons, and when their daughters go fornicating after their gods they shall make thy sons also fornicate after their gods.

Să nu iei soţii dintre fiicele lor pentru fiii tăi, ca nu cumva fiicele lor, prostituându-se înaintea zeilor lor, să-i târască şi pe fiii tăi să se prostitueze înaintea acestor zei.

17 T hou shalt make thee no molten gods.

Să nu-ţi faci dumnezei turnaţi.

18 ¶ The feast of unleavened bread shalt thou keep. Seven days thou shalt eat unleavened bread, as I commanded thee, in the time of the month Abib; for in the month Abib thou didst come out from Egypt.

Să ţii Sărbătoarea Azimelor. Şapte zile să mănânci azime, aşa cum ţi-am poruncit, la timpul hotărât, în luna Abib, pentru că în luna Abib ai ieşit din Egipt.

19 A ll that opens the womb is mine; and every firstborn among thy livestock, whether of cow or of sheep, that is male.

Primul rod al fiecărui pântec este al Meu. Fiecare mascul din turmele tale, întâii născuţi ai vacilor şi ai oilor, sunt ai Mei.

20 B ut the firstborn of an ass thou shalt ransom with a lamb, and if thou ransom him not, then shalt thou cut off his head. All the firstborn of thy sons thou shalt ransom, and none shall appear before me empty.

Întâiul născut al măgăriţei să-l răscumperi cu un miel, iar dacă nu-l vei răscumpăra, să-i frângi gâtul. Să răscumperi pe toţi întâii născuţi ai fiilor tăi. Nimeni să nu vină înaintea Mea cu mâinile goale.

21 S ix days thou shalt work, but on the seventh day thou shalt cease; in ploughing time and in harvest thou shalt cease.

Să lucrezi şase zile, iar în a şaptea zi să te odihneşti; chiar şi în perioada aratului şi a secerişului să te odihneşti.

22 A nd thou shalt keep the feast of weeks, of the firstfruits of the reaping of the wheat, and the feast of ingathering at the year’s end.

Să ţii Sărbătoarea Săptămânilor, a primelor roade din secerişul grâului, precum şi Sărbătoarea Culesului la sfârşitul anului.

23 T hree times in the year shall all your males appear before the GOD who is Lord of all, the God of Israel.

De trei ori pe an toţi bărbaţii să se înfăţişeze înaintea Stăpânului Domn, Dumnezeul lui Israel.

24 F or I will cast the Gentiles out of thy presence and enlarge thy borders; neither shall anyone covet thy land when thou shalt go up to be seen before the LORD thy God three times a year.

Eu voi izgoni neamuri dinaintea ta şi îţi voi lărgi hotarele; şi nimeni nu îţi va pofti ţara când te vei duce să te înfăţişezi înaintea Domnului, Dumnezeul tău, de trei ori pe an.

25 T hou shalt not offer the blood of my sacrifice upon anything leavened; neither shall any of the sacrifice of the feast of the passover be left unto the morning.

Să nu aduci sângele jertfei Mele împreună cu pâine dospită, iar jertfa de la Sărbătoarea Paştelui să nu rămână până dimineaţa.

26 T he first of the firstfruits of thy land thou shalt bring unto the house of the LORD thy God. Thou shalt not cook a kid in his mother’s milk.

Primele roade ale pământului să le aduci în Casa Domnului, Dumnezeul tău. Să nu fierbi iedul în laptele mamei sale.

27 A nd the LORD said unto Moses, Write thou these words; for according to these words I have made a covenant with thee and with Israel.

– Scrie aceste cuvinte, căci pe temeiul lor am încheiat legământ cu tine şi cu Israel, i-a mai spus Domnul lui Moise.

28 ¶ And he was there with the LORD forty days and forty nights; he did not eat bread, nor drink water. And he wrote upon the tables the words of the covenant, the ten commandments.

Moise a stat cu Domnul patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, timp în care n-a mâncat deloc pâine şi n-a băut deloc apă. El a scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci. Strălucirea feţei lui Moise

29 A nd it came to pass, as Moses came down from Mount Sinai with the two tables of testimony in Moses’ hand, while he came down from the mount, that Moses did not know that the skin of his face shone after he had talked with him.

Moise s-a coborât de pe muntele Sinai. A coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei în mână şi nu ştia că pielea feţei sale strălucea pentru că vorbise cu Domnul.

30 A nd when Aaron and all the sons of Israel saw Moses, behold, the skin of his face shone; and they were afraid to come near him.

Când Aaron şi toţi israeliţii au văzut cum strălucea pielea feţei lui Moise, s­au temut să se apropie de el.

31 A nd Moses called them, and Aaron and all the princes of the congregation returned unto him, and Moses talked with them.

Dar Moise i-a chemat; Aaron şi conducătorii adunării s-au întors la el şi el le-a vorbit.

32 A nd afterward all the sons of Israel came near, and he gave them in commandment all that the LORD had spoken with him in Mount Sinai.

După aceea, toţi israeliţii s­au apropiat şi el le-a dat toate poruncile pe care le primise de la Domnul pe muntele Sinai.

33 A nd when Moses had finished speaking with them, he put a veil over his face.

Când Moise a terminat de vorbit cu ei, şi-a aşezat un văl pe faţă.

34 B ut when Moses went in before the LORD to speak with him, he would take the veil off until he came out. And as he came out, he would speak unto the sons of Israel that which he was commanded.

Ori de câte ori mergea Moise înaintea Domnului ca să-I vorbească, îşi lua vălul de pe faţă până când ieşea; iar când ieşea, le spunea israeliţilor ce i s-a poruncit.

35 A nd the sons of Israel would see the face of Moses that the skin of Moses’ face shone, and Moses would put the veil upon his face again until he would go in to speak with him.

Israeliţii vedeau că pielea feţei lui Moise strălucea. Şi Moise îşi punea din nou vălul pe faţă, până când intra să vorbească cu Domnul.