1 ¶ Now a certain man was sick, named Lazarus, of Bethany, the town of Mary and her sister Martha.

Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei, era bolnav.

2 ( It was that Mary who anointed the Lord with ointment and wiped his feet with her hair whose brother Lazarus was sick.)

Maria era cea care L-a uns pe Domnul cu parfum şi I-a şters picioarele cu părul ei; fratele ei, Lazăr, era bolnav.

3 T herefore his sisters sent unto him, saying, Lord, behold, he whom thou lovest is sick.

Surorile au trimis la Isus să-I spună: „Doamne, iată că cel pe care-l iubeşti este bolnav!“

4 W hen Jesus heard that, he said, This sickness is not unto death, but for the glory of God, that the Son of God might be glorified thereby.

Dar Isus, când a auzit, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie slăvit prin ea.“

5 N ow Jesus loved Martha and her sister and Lazarus.

Isus îi iubea pe Marta, pe sora ei şi pe Lazăr.

6 W hen he had heard therefore that he was sick, he abode two days still in the same place where he was.

Totuşi, când a auzit că Lazăr este bolnav, a mai rămas în locul unde era încă două zile.

7 T hen after that he said to his disciples, Let us go into Judea again.

După aceea le-a zis ucenicilor: – Să ne ducem din nou în Iudeea!

8 H is disciples said unto him, Rabbi, the Jews of late sought to stone thee, and goest thou there again?

Ucenicii I-au răspuns: – Rabbi, până acum iudeii căutau să arunce cu pietre în Tine şi Tu Te duci din nou acolo?!

9 J esus answered, Are there not twelve hours in the day? If anyone walks in the day, he does not stumble because he sees the light of this world.

Isus le-a răspuns: – Nu sunt douăsprezece ore de lumină în zi? Dacă cineva umblă ziua, nu se împiedică, pentru că vede lumina acestei lumi,

10 B ut he who walks in the night stumbles because there is no light in him.

dar dacă cineva umblă noaptea, se împiedică, pentru că lumina nu este în el.

11 H aving said that he said unto them, Our friend Lazarus sleeps, but I go that I may awake him out of sleep.

După ce a spus acestea, le-a zis: – Lazăr, prietenul nostru, doarme, dar Mă duc să-l trezesc.

12 T hen his disciples said, Lord, if he sleeps, he shall be saved.

Ucenicii I-au zis: – Doamne, dacă doarme, atunci se va face bine!

13 B ut Jesus had spoken of his death, and they thought that he had spoken of taking of rest in sleep.

Isus vorbise însă despre moartea Lui, dar ei credeau că vorbeşte despre somnul obişnuit.

14 T hen Jesus said unto them plainly, Lazarus has died.

Atunci Isus le-a spus deschis: – Lazăr a murit.

15 A nd I am glad for your sakes that I was not there, in order that ye may believe; nevertheless let us go unto him.

Şi mă bucur pentru voi că n-am fost acolo, ca să credeţi. Dar să mergem la el!

16 T hen Thomas said, who is called Didymus, unto his fellowdisciples, Let us go also, that we may die with him.

Atunci Toma, căruia i se zicea „Didimus“, le-a zis celorlalţi ucenici: „Să mergem şi noi să murim împreună cu El!“ Isus, învierea şi viaţa

17 ¶ Then when Jesus came, he found that he had lain in the grave four days already.

Când a ajuns Isus, a aflat că Lazăr era deja de patru zile în mormânt.

18 N ow Bethany was near unto Jerusalem, about fifteen furlongs off;

Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii,

19 a nd many of the Jews had come to Martha and Mary to comfort them concerning their brother.

şi mulţi dintre iudei veniseră la Marta şi la Maria ca să le consoleze pentru moartea fratelui lor.

20 T hen Martha, as soon as she heard that Jesus was coming, went and met him; but Mary sat still in the house.

Când a auzit Marta că vine Isus, s-a dus să-L întâmpine. Maria însă şedea în casă.

21 T hen Martha said unto Jesus, Lord, if thou hadst been here, my brother would not have died.

Marta I-a zis lui Isus: – Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!

22 B ut I know that even now whatsoever thou wilt ask of God, God will give it unto thee.

Dar şi acum ştiu că orice-I vei cere lui Dumnezeu, Dumnezeu Îţi va da!

23 J esus said unto her, Thy brother shall rise again.

Isus i-a zis: – Fratele tău va învia!

24 M artha said unto him, I know that he shall rise again in the resurrection in the last day.

Marta I-a răspuns: – Ştiu că va învia la învierea din ziua de pe urmă.

25 J esus said unto her, I AM the resurrection and the life; he that believes in me, though he is dead, yet shall he live;

Isus i-a zis: – Eu sunt învierea şi viaţa. Cel ce crede în Mine va trăi chiar dacă moare.

26 a nd whosoever lives and believes in me shall never die. Believest thou this?

Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?

27 S he said unto him, Yes, Lord, I believe that thou art the Christ, the Son of God, who should come into the world.

Ea I-a răspuns: – Da, Doamne, cred că Tu eşti Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, Cel Care urma să vină în lume!

28 A nd having said this, she went away and called Mary her sister secretly, saying, The Master is come, and calls for thee.

Şi spunând aceasta, s-a dus şi a chemat-o pe Maria, sora ei, zicându-i în şoaptă: „A sosit Învăţătorul şi te cheamă!“

29 A s soon as she heard that, she arose quickly and came unto him.

Cum a auzit aceasta, Maria s-a ridicat repede şi s-a dus la El.

30 ( Now Jesus was not yet come into the town, but was in that place where Martha met him.)

Isus încă nu intrase în sat, ci era tot în locul unde-L întâmpinase Marta.

31 T hen the Jews who were with her in the house and comforted her, when they saw Mary, that she rose up hastily and went out, followed her, saying, She goes unto the grave to weep there.

Iudeii care erau cu ea în casă şi o consolau, când au văzut că Maria se ridică repede şi iese, au urmat-o, crezând că se duce la mormânt, ca să plângă acolo.

32 T hen when Mary was come where Jesus was and saw him, she fell down at his feet, saying unto him, Lord, if thou hadst been here, my brother would not have died.

Maria, când a ajuns unde era Isus şi L-a văzut, a căzut la picioarele Lui şi I-a zis: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!“

33 ¶ When Jesus therefore saw her weeping and the Jews also weeping who came with her, he became enraged in the Spirit and stirred himself up

Isus, când a văzut-o plângând, pe ea şi pe iudeii care veniseră cu ea, s-a înfiorat în duh şi s-a tulburat.

34 a nd said, Where have ye laid him? They said unto him, Lord, come and see.

A întrebat: – Unde l-aţi pus? Ei I-au răspuns: – Doamne, vino şi vezi!

35 J esus wept.

Isus a început să plângă.

36 T hen the Jews said, Behold how he loved him!

Atunci iudeii au zis: „Iată cât de mult îl iubea!“

37 A nd some of them said, Could not this man, who opened the eyes of the blind, have also caused that this man should not have died?

Însă unii dintre ei ziceau: „El, Care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta să nu moară?“ Învierea lui Lazăr

38 J esus therefore, becoming enraged again in himself, came to the grave. It was a cave, and a stone lay upon it.

Isus s-a înfiorat din nou în Sine şi S-a dus la mormânt, care era o peşteră la intrarea căreia fusese pusă o piatră.

39 J esus said, Take ye away the stone. Martha, the sister of him that had died, said unto him, Lord, by this time he stinks, for he has been dead four days.

Isus a zis: „Daţi la o parte piatra!“ Marta, sora celui mort, I-a zis: – Doamne, deja miroase urât, căci este mort de patru zile!

40 J esus said unto her, Did I not say unto thee that if thou wouldest believe thou shalt see the glory of God?

Isus i-a zis: – Nu ţi-am spus că, dacă crezi, vei vedea slava lui Dumnezeu?

41 T hen they took away the stone from the place where the dead was laid. And Jesus, lifting up his eyes, said, Father, I thank thee that thou hast heard me.

Au dat deci piatra la o parte. Isus Şi-a ridicat ochii şi a zis: „Tată, Îţi mulţumesc că M-ai ascultat!

42 A nd I knew that thou hearest me always, but because of the people who stand by I said it, that they may believe that thou hast sent me.

Ştiam că întotdeauna Mă asculţi, dar am spus aceasta din pricina mulţimii care stă împrejur, pentru ca ei să creadă că Tu M-ai trimis.“

43 A nd having said these things, he cried with a loud voice, Lazarus, come forth.

După ce a spus acestea, a strigat cu glas tare: „Lazăr, vino afară!“

44 T hen he that had been dead came forth, bound hand and foot with graveclothes, and his face was bound about with a napkin. Jesus said unto them, Loose him, and let him go.

Mortul a ieşit cu picioarele şi mâinile legate cu fâşii de pânză şi cu faţa înfăşurată într-un ştergar. Isus le-a zis: „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă!“ Uneltire împotriva lui Isus

45 ¶ Then many of the Jews who had come to Mary and had seen what Jesus did believed on him.

Mulţi dintre iudeii care au venit la Maria şi care au văzut ce a făcut Isus, au crezut în El.

46 B ut some of them went unto the Pharisees and told them what Jesus had done.

Dar unii dintre ei s-au dus la farisei şi le-au spus ce făcuse Isus.

47 T hen the high priests and the Pharisees gathered a council and said, What shall we do? for this man does many signs.

Conducătorii preoţilor şi fariseii au adunat Sinedriul şi au zis: – Ce să facem? Omul Acesta face multe semne.

48 I f we let him thus alone, everyone will believe on him, and the Romans shall come and take away both our place and the nation.

Dacă-L lăsăm să continue aşa, toţi vor crede în El şi vor veni romanii şi ne vor nimici atât locul, cât şi neamul!

49 A nd one of them, named Caiaphas, being the high priest that same year, said unto them, Ye know nothing at all

Însă unul dintre ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: – Voi nu ştiţi nimic!

50 n or consider that it is expedient for us that one man should die for the people, and not that the whole nation be lost.

Nu vă daţi seama că este mai de folos pentru voi să moară un singur om pentru popor şi să nu piară întregul neam?!

51 A nd this he spoke not of himself; but being high priest that year, he prophesied that Jesus should die for the nation;

Dar nu a spus lucrul acesta de la el, ci, fiind mare preot în anul acela, a profeţit că Isus urma să moară pentru neam

52 a nd not for that nation only, but that he should also gather together in one the sons of God that were scattered abroad.

şi nu numai pentru neam, ci şi ca să-i adune laolaltă pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi.

53 S o that from that day forth they took counsel together to kill him.

Aşadar, din ziua aceea au plănuit să-L omoare.

54 J esus therefore no longer walked openly among the Jews, but went from there unto a country near to the wilderness into a city called Ephraim and there continued with his disciples.

Ca urmare, Isus nu mai umbla pe faţă printre iudei, ci a plecat de acolo în regiunea din apropierea pustiei, într-o cetate numită Efraim, şi a rămas acolo cu ucenicii.

55 A nd the passover of the Jews was now at hand, and many went out of the country up to Jerusalem before the passover to purify themselves;

Paştele iudeilor era aproape şi mulţi din ţinutul acela se suiau la Ierusalim înainte de Paşte ca să se curăţească.

56 a nd they sought for Jesus and spoke among themselves as they stood in the temple, What think ye, that he will not come to the feast?

Ei Îl căutau pe Isus şi-şi spuneau unii altora, în timp ce stăteau în Templu: „Ce credeţi? Nu va veni la sărbătoare?“

57 N ow both the high priests and the Pharisees had given a commandment, that if anyone knew where he was he should show it, that they might take him.

Dar conducătorii preoţilor şi fariseii dăduseră poruncă ca, dacă cineva ştie unde este, să le dea de ştire, astfel încât să-L poată aresta.