1 Е дин човек на име Лазар, от Витания, от селото на Мария и на сестра ѝ Марта, беше болен.

Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei, era bolnav.

2 А Мария, чийто брат Лазар беше болен, беше онази, която помаза Господа с миро и избърса нозете Му с косата си.

Maria era cea care L-a uns pe Domnul cu parfum şi I-a şters picioarele cu părul ei; fratele ei, Lazăr, era bolnav.

3 И така, сестрите пратиха до Исус да Му кажат: Господи, ето този, когото обичаш, е болен.

Surorile au trimis la Isus să-I spună: „Doamne, iată că cel pe care-l iubeşti este bolnav!“

4 А Исус, като чу това, каза: Тази болест не е за умиране, но е за Божията слава, за да се прослави Божият Син чрез нея.

Dar Isus, când a auzit, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie slăvit prin ea.“

5 А Исус обичаше Марта и сестра ѝ, и Лазар.

Isus îi iubea pe Marta, pe sora ei şi pe Lazăr.

6 С лед като чу, че бил болен, остана два дни на мястото, където се намираше.

Totuşi, când a auzit că Lazăr este bolnav, a mai rămas în locul unde era încă două zile.

7 А след това каза на учениците: Да отидем пак в Юдея.

După aceea le-a zis ucenicilor: – Să ne ducem din nou în Iudeea!

8 У чениците Му казаха: Учителю, току-що юдеите искаха да Те убият с камъни и пак ли там отиваш?

Ucenicii I-au răspuns: – Rabbi, până acum iudeii căutau să arunce cu pietre în Tine şi Tu Te duci din nou acolo?!

9 И сус отговори: Нали има дванадесет часа в деня? Ако някой ходи през деня, не се препъва, защото вижда светлината на този свят.

Isus le-a răspuns: – Nu sunt douăsprezece ore de lumină în zi? Dacă cineva umblă ziua, nu se împiedică, pentru că vede lumina acestei lumi,

10 Н о ако някой ходи през нощта, препъва се, защото светлината не е в него.

dar dacă cineva umblă noaptea, se împiedică, pentru că lumina nu este în el.

11 Т ова изговори и след това им каза: Нашият приятел Лазар заспа, но Аз отивам да го събудя.

După ce a spus acestea, le-a zis: – Lazăr, prietenul nostru, doarme, dar Mă duc să-l trezesc.

12 Т огава учениците Му казаха: Господи, ако е заспал, ще оздравее.

Ucenicii I-au zis: – Doamne, dacă doarme, atunci se va face bine!

13 Н о Исус бе говорил за смъртта му, а те мислеха, че говори за потъване в сън.

Isus vorbise însă despre moartea Lui, dar ei credeau că vorbeşte despre somnul obişnuit.

14 Т огава Исус им каза ясно: Лазар умря.

Atunci Isus le-a spus deschis: – Lazăr a murit.

15 Н о се радвам за вас, че не бяхте там, за да повярвате; но нека да отидем при него.

Şi mă bucur pentru voi că n-am fost acolo, ca să credeţi. Dar să mergem la el!

16 Т огава Тома, наречен Близнак, каза на другите ученици: Да отидем и ние, за да умрем с Него.

Atunci Toma, căruia i se zicea „Didimus“, le-a zis celorlalţi ucenici: „Să mergem şi noi să murim împreună cu El!“ Isus, învierea şi viaţa

17 И така, като дойде, Исус научи, че Лазар беше вече от четири дни в гроба.

Când a ajuns Isus, a aflat că Lazăr era deja de patru zile în mormânt.

18 А Витания беше близо до Йерусалим, на около петнадесет стадия;

Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii,

19 и много от юдеите бяха при Марта и Мария, за да ги утешават за смъртта на брат им.

şi mulţi dintre iudei veniseră la Marta şi la Maria ca să le consoleze pentru moartea fratelui lor.

20 А Марта, като чу, че идва Исус, отиде да Го посрещне; а Мария остана в къщи.

Când a auzit Marta că vine Isus, s-a dus să-L întâmpine. Maria însă şedea în casă.

21 Т огава Марта каза на Исус: Господи, ако Ти беше тук, брат ми нямаше да умре.

Marta I-a zis lui Isus: – Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!

22 Н о и сега зная, че каквото и да поискаш от Бога, Бог ще Ти даде.

Dar şi acum ştiu că orice-I vei cere lui Dumnezeu, Dumnezeu Îţi va da!

23 И сус ѝ каза: Брат ти ще възкръсне.

Isus i-a zis: – Fratele tău va învia!

24 М арта Му каза: Зная, че ще възкръсне при възкресението в последния ден.

Marta I-a răspuns: – Ştiu că va învia la învierea din ziua de pe urmă.

25 И сус ѝ каза: Аз съм възкресението и животът. Който вярва в Мене, макар и да умре, ще живее.

Isus i-a zis: – Eu sunt învierea şi viaţa. Cel ce crede în Mine va trăi chiar dacă moare.

26 Н икой, който е жив и вярва в Мене, няма да умре вовеки. Вярваш ли в това?

Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?

27 Т я Му отговори: Да, Господи, вярвам, че Ти си Христос, Божият Син, Който идва в света.

Ea I-a răspuns: – Da, Doamne, cred că Tu eşti Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, Cel Care urma să vină în lume!

28 И като каза това, отиде и скришом повика сестра си Мария, като ѝ каза: Учителят е дошъл и те вика.

Şi spunând aceasta, s-a dus şi a chemat-o pe Maria, sora ei, zicându-i în şoaptă: „A sosit Învăţătorul şi te cheamă!“

29 И тя, щом чу това, стана бързо и отиде при Него.

Cum a auzit aceasta, Maria s-a ridicat repede şi s-a dus la El.

30 И сус още не беше дошъл в селото, а стоеше на мястото, където Го посрещна Марта.

Isus încă nu intrase în sat, ci era tot în locul unde-L întâmpinase Marta.

31 А юдеите, които бяха с Мария в къщи и я утешаваха, като видяха, че тя стана бързо и излезе, отидоха след нея, като мислеха, че отива на гроба да плаче там.

Iudeii care erau cu ea în casă şi o consolau, când au văzut că Maria se ridică repede şi iese, au urmat-o, crezând că se duce la mormânt, ca să plângă acolo.

32 И така, Мария, като стигна там, където беше Исус, и Го видя, падна пред нозете Му и Му каза: Господи, ако Ти беше тук, брат ми нямаше да умре.

Maria, când a ajuns unde era Isus şi L-a văzut, a căzut la picioarele Lui şi I-a zis: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!“

33 И сус, като я видя, че плаче и че юдеите, които я придружаваха, също плачат, се потресе в духа Си и се смути.

Isus, când a văzut-o plângând, pe ea şi pe iudeii care veniseră cu ea, s-a înfiorat în duh şi s-a tulburat.

34 И попита: Къде го положихте? Казаха Му: Господи, ела и виж.

A întrebat: – Unde l-aţi pus? Ei I-au răspuns: – Doamne, vino şi vezi!

35 И сус се просълзи.

Isus a început să plângă.

36 З атова юдеите си казаха: Виж колко го е обичал!

Atunci iudeii au zis: „Iată cât de mult îl iubea!“

37 А някои от тях казаха: Не можеше ли Този, Който отвори очите на слепеца, да направи така, че и Лазар да не умре?

Însă unii dintre ei ziceau: „El, Care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta să nu moară?“ Învierea lui Lazăr

38 А Исус, все още натъжен в Себе Си, дойде на гроба. Това беше пещера и на нея беше привален камък.

Isus s-a înfiorat din nou în Sine şi S-a dus la mormânt, care era o peşteră la intrarea căreia fusese pusă o piatră.

39 И сус каза: Отвалете камъка. Марта, сестрата на умрелия, Му каза: Господи, смърди вече, защото от четири дни е в гроба.

Isus a zis: „Daţi la o parte piatra!“ Marta, sora celui mort, I-a zis: – Doamne, deja miroase urât, căci este mort de patru zile!

40 И сус ѝ каза: Не ти ли казах, че ако повярваш, ще видиш Божията слава?

Isus i-a zis: – Nu ţi-am spus că, dacă crezi, vei vedea slava lui Dumnezeu?

41 И така, отместиха камъка. А Исус повдигна очи нагоре и каза: Отче, благодаря Ти, че Ме послуша.

Au dat deci piatra la o parte. Isus Şi-a ridicat ochii şi a zis: „Tată, Îţi mulţumesc că M-ai ascultat!

42 А з знаех, че Ти винаги Ме слушаш; но това казах заради хората, които стоят наоколо, за да повярват, че Ти си Ме пратил.

Ştiam că întotdeauna Mă asculţi, dar am spus aceasta din pricina mulţimii care stă împrejur, pentru ca ei să creadă că Tu M-ai trimis.“

43 К ато изрече това, извика със силен глас: Лазаре, излез навън!

După ce a spus acestea, a strigat cu glas tare: „Lazăr, vino afară!“

44 У мрелият излезе, с ръце и крака повити в саван и лицето му забрадено с кърпа. Исус им каза: Разповийте го и го оставете да си отиде. Заговорът за убийството на Исус Христос

Mortul a ieşit cu picioarele şi mâinile legate cu fâşii de pânză şi cu faţa înfăşurată într-un ştergar. Isus le-a zis: „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă!“ Uneltire împotriva lui Isus

45 Т огава много от юдеите, които бяха дошли при Мария и видяха това, което направи Исус, повярваха в Него.

Mulţi dintre iudeii care au venit la Maria şi care au văzut ce a făcut Isus, au crezut în El.

46 А някои от тях отидоха при фарисеите и им казаха какво бе извършил Исус.

Dar unii dintre ei s-au dus la farisei şi le-au spus ce făcuse Isus.

47 З атова главните свещеници и фарисеите свикаха съвет и си казваха: Какво правим ние? Този Човек върши много знамения.

Conducătorii preoţilor şi fariseii au adunat Sinedriul şi au zis: – Ce să facem? Omul Acesta face multe semne.

48 А ко Го оставим така, всички ще повярват в Него; и римляните, като дойдат, ще ограбят и храма ни, и народа ни.

Dacă-L lăsăm să continue aşa, toţi vor crede în El şi vor veni romanii şi ne vor nimici atât locul, cât şi neamul!

49 А един от тях на име Каяфа, който беше първосвещеник през тази година, им каза: Вие нищо не знаете,

Însă unul dintre ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: – Voi nu ştiţi nimic!

50 н ито вземате предвид, че за нас е по-добре един човек да умре за народа, отколкото да загине целият народ.

Nu vă daţi seama că este mai de folos pentru voi să moară un singur om pentru popor şi să nu piară întregul neam?!

51 Т ова не каза от себе си, но като беше първосвещеник през онази година, предсказа, че Исус ще умре за народа,

Dar nu a spus lucrul acesta de la el, ci, fiind mare preot în anul acela, a profeţit că Isus urma să moară pentru neam

52 и не само за народа, но и за да събере в едно разпръснатите Божии чеда.

şi nu numai pentru neam, ci şi ca să-i adune laolaltă pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi.

53 И така, от онзи ден те се съвещаваха да Го убият.

Aşadar, din ziua aceea au plănuit să-L omoare.

54 З атова Исус вече не ходеше явно между юдеите, а оттам отиде в страната близо до пустинята, в един град, наречен Ефраим, и остана там с учениците.

Ca urmare, Isus nu mai umbla pe faţă printre iudei, ci a plecat de acolo în regiunea din apropierea pustiei, într-o cetate numită Efraim, şi a rămas acolo cu ucenicii.

55 А наближаваше юдейската Пасха; и мнозина от провинцията отидоха в Йерусалим преди Пасхата, за да се очистят.

Paştele iudeilor era aproape şi mulţi din ţinutul acela se suiau la Ierusalim înainte de Paşte ca să se curăţească.

56 И така, те търсеха Исус и като стояха в храма, разискваха помежду си: Как мислите? Няма ли да дойде на празника?

Ei Îl căutau pe Isus şi-şi spuneau unii altora, în timp ce stăteau în Templu: „Ce credeţi? Nu va veni la sărbătoare?“

57 А главните свещеници и фарисеите бяха издали заповед, че ако някой узнае къде е Той, да ги извести, за да Го заловят.

Dar conducătorii preoţilor şi fariseii dăduseră poruncă ca, dacă cineva ştie unde este, să le dea de ştire, astfel încât să-L poată aresta.