1 С лед това на двадесет и четвъртия ден от същия месец, когато израелтяните бяха събрани с пост, облечени с вретища и с пръст на себе си,

În a douăzeci şi patra zi a aceleiaşi luni, israeliţii, încinşi cu saci şi având ţărână pe cap, s-au strâns laolaltă pentru ţinerea unui post.

2 И зраелевият род отдели себе си от всички чужденци; и застанаха и изповядаха своите грехове и беззаконията на бащите си.

Cei din neamul lui Israel s-au separat de toţi străinii şi, stând în picioare, şi-au mărturisit păcatele lor şi nelegiuirile strămoşilor lor.

3 П рез една четвърт от деня те ставаха на мястото си и четяха от книгата на закона на Господа, своя Бог, а през друга четвърт се изповядваха и се кланяха на Господа, своя Бог.

S-au aşezat la locurile lor şi, timp de un sfert din zi, au citit din Cartea Legii Domnului, Dumnezeul lor. Apoi, într-un alt sfert din zi, şi-au mărturisit păcatele şi s-au închinat Domnului, Dumnezeul lor.

4 Т огава някои от левитите - Исус, Ваний, Кадмиил, Севания, Вуний, Серевия, Ваний и Хананий - застанаха на платформата и извикаха със силен глас към Господа, своя Бог.

Iosua, Bani, Kadmiel, Şebania, Buni, Şerebia, Bani şi Chenani s-au urcat pe estrada leviţilor şi au strigat cu glas tare către Domnul, Dumnezeul lor.

5 П осле левитите Исус, Кадмиил, Ваний, Асавния, Серевия, Одия, Севания и Петайя казаха: Станете и благославяйте Господа, вашия Бог, отвека и довека; и да благославят, Боже, Твоето славно име, което е възвисено по-горе от всяко благословение и хвала.

Leviţii Iosua, Kadmiel, Bani, Haşabnia, Şerebia, Hodia, Şebania şi Petahia au zis: „Ridicaţi-vă şi binecuvântaţi-L pe Domnul, Dumnezeul vostru, Care este din veşnicie în veşnicie! Binecuvântat să-Ţi fie Numele cel slăvit, care este mai presus de orice binecuvântare şi laudă!

6 Т и си Господ, само Ти; Ти си направил небето, небето на небесата и цялото им множество, земята и всичко, което е на нея, моретата и всичко, което е в тях, и Ти оживотворяваш всичко това; и на Тебе се кланят небесните войнства.

Tu eşti Domnul şi în afară de Tine nu este un altul! Tu ai făcut cerurile şi cerurile cerurilor cu toată oştirea lor, pământul cu tot ce este pe el, mările cu tot ce este în ele; Tu le dai viaţă tuturor, iar oştirea cerurilor Ţi se închină.

7 Т и си Господ Бог, Който си избрал Аврам, извел си го от Ур Халдейски и си му дал име Авраам;

Tu eşti Domnul, Dumnezeul Care l-ai ales pe Avram, Care l-ai scos din Ur, din Caldeea, şi i-ai pus numele Avraam.

8 и като си намерил сърцето му вярно пред Тебе, сключил си с него завет, че ще дадеш земята на ханаанците, хетите, аморейците, ферезейците, йевусейците и гергесейците - че ще я дадеш на потомството му; и си изпълнил думите Си, защото си праведен.

Tu i-ai găsit inima credincioasă înaintea Ta şi ai încheiat un legământ cu el, promiţând că-i vei da ţara canaaniţilor, a hitiţilor, a amoriţilor, a periziţilor, a iebusiţilor, a ghirgaşiţilor, promiţând că o vei da seminţei lui; Ţi-ai împlinit promisiunea, căci Tu eşti drept.

9 И Ти видя теглото на бащите ни в Египет и чу вика им при Червеното море.

Apoi ai văzut suferinţele strămoşilor noştri în Egipt, le-ai auzit strigătele de pe malul Mării Roşii.

10 Т и показа знамения и чудеса над фараона, над всичките му слуги и над целия народ на земята му, понеже Ти позна, че гордо постъпваха против тях; и Ти си придоби име, както е известно днес.

Ai făcut semne şi minuni împotriva lui Faraon, împotriva tuturor slujitorilor săi şi împotriva întregului popor din ţara sa, căci ai luat cunoştinţă de mândria lor faţă de strămoşii noştri şi Ţi-ai făcut un Nume, cum se ştie astăzi.

11 Т и раздели и морето пред тях и те преминаха по сухо сред морето; а гонителите им Ти хвърли в дълбочините - като камък в силните води.

Ai despărţit marea înaintea lor şi ei au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat; pe urmăritorii lor însă i-ai aruncat în adâncuri ca pe o piatră în ape adânci.

12 П ри това денем Ти ги водѝ с облачен стълб, а нощем - с огнен стълб, за да им светиш по пътя, през който трябваше да минат.

Apoi i-ai condus printr-un stâlp de nor ziua, şi printr-un stâlp de foc noaptea, ca să le luminezi calea pe care mergeau.

13 С ъщо Ти слезе на Синайската планина и говорѝ с тях от небето, и им даде справедлив съд и закони на истината, и добри наредби и заповеди;

Te-ai coborât pe muntele Sinai şi le-ai vorbit din ceruri. Le-ai dat reguli drepte, legi adevărate, orânduiri şi porunci bune.

14 и им направи позната святата Своя събота и им даде заповеди, наредби и закони чрез слугата Си Моисей.

Le-ai făcut cunoscut Sabatul Tău cel sfânt şi le-ai dat porunci, orânduiri şi o Lege prin robul Tău Moise.

15 Т и им даде и хляб от небето, когато бяха гладни, и им извади вода от скала, когато бяха жадни; и им заповяда да влязат, за да завладеят земята, за която се беше клел, че ще им я дадеш.

Le-ai dat pâine din ceruri, atunci când le era foame, le-ai scos apă din stâncă, atunci când le era sete şi le-ai spus să vină să ia în stăpânire ţara pe care juraseşi că le-o vei da.

16 Н о те и бащите ни се възгордяха, закоравиха врата си и не послушаха Твоите заповеди;

Însă ei, strămoşii noştri, s-au fălit, au fost încăpăţânaţi şi nu Ţi-au ascultat poruncile.

17 т е отказаха да послушат и не си спомниха чудесата, които Ти извърши за тях; а закоравиха врата си и в бунта си определиха началник, за да се върнат в робството си. Но понеже си Бог, Който обичаш да прощаваш, милостив и жалостив, дълготърпелив и многомилостив, Ти не ги изостави.

Au refuzat să asculte şi nu şi-au amintit de lucrările Tale minunate, pe care le-ai înfăptuit printre ei. Au fost încăpăţânaţi şi în răzvrătirea lor şi-au numit o căpetenie, ca să se întoarcă în sclavia lor. Dar Tu eşti un Dumnezeu iertător, îndurător şi milostiv, încet la mânie şi plin de dragoste şi de aceea nu i-ai părăsit.

18 Д аже когато си направиха лято теле и казаха: Ето твоя бог, който те изведе от Египет, и извършиха предизвикателства,

Chiar şi atunci când şi-au făcut un viţel turnat, zicând: «Acesta este Dumnezeul tău Care te-a scos din Egipt!» şi s-au făcut vinovaţi de multă blasfemie,

19 Т и пак в голямото Си милосърдие не ги остави в пустинята; облачният стълб не престана да бъде над тях денем, за да ги води по пътя, нито огненият стълб нощем, за да им свети по пътя, през който трябваше да минат.

Tu, în marea Ta îndurare, nu i-ai părăsit în pustie. Stâlpul de nor n-a încetat să-i călăuzească ziua pe drum, iar stâlpul de foc n-a încetat să le dea lumină noaptea pe drumul pe care trebuiau să meargă.

20 И Ти им даде благия Си Дух, за да ги вразумява, и не отне манната Си от устата им, и им даде вода, когато бяха жадни.

Le-ai dat chiar şi Duhul Tău cel bun ca să-i instruiască. Nu Ţi-ai retras mana de la gurile lor şi ai continuat să le dai apă ca să-şi potolească setea.

21 Д аже Ти ги хранѝ четиридесет години в пустинята и нищо не им липсваше; дрехите им не овехтяха и краката им не отекоха.

Timp de patruzeci de ani i-ai îngrijit în pustie şi nu au dus lipsă de nimic; hainele nu li s-au învechit, iar picioarele nu li s-au umflat.

22 П ри това Ти им даде царства и племена, които им раздели на дялове; и така завладяха земята на Сион и земята на есевонския цар, и земята на васанския цар Ог.

Le-ai dat în mână regate şi popoare, ale căror ţinuturi le-ai împărţit între ei. Astfel au moştenit ţara lui Sihon, adică ţara regelui din Heşbon, şi ţara lui Og, regele Başanului.

23 Т и умножи синовете им като небесните звезди и ги заведе в земята, за която беше казал на бащите им да влязат в нея, за да я завладеят.

Le-ai înmulţit fiii ca stelele cerurilor şi i-ai adus în ţara în care le-ai spus părinţilor lor să intre ca s-o ia în stăpânire.

24 И така, синовете им влязоха и завладяха земята; и Ти покори пред тях жителите на земята, ханаанците, и ги предаде в ръцете им с царете им и племената на земята, за да им сторят по волята си.

Fiii lor au intrat şi au luat în stăpânire ţara, iar Tu i-ai smerit înaintea lor pe locuitorii ţării, pe canaaniţi, şi ai dat în mâinile lor pe regii acestora şi popoarele ţării, ca să le faci pe plac.

25 И те превзеха укрепени градове и плодовита земя; и притежаваха къщи, пълни с всякакви блага, изкопани кладенци, лозя, маслини и множество плодовити дървета; така те ядоха и се наситиха, затлъстяха и се насладиха с Твоята голяма благост.

Au cucerit cetăţi fortificate, pământuri roditoare, au luat în stăpânire case, tot felul de bunuri, fântâni deja săpate, vii, măslini şi o mulţime de pomi fructiferi. Au mâncat, s-au săturat, s-au îngrăşat şi s-au desfătat datorită bunătăţii Tale celei mari.

26 Н о те не се покоряваха, надигаха се против Тебе, захвърляха Твоя закон зад гърбовете си и избиваха Твоите пророци, които заявяваха против тях, за да ги обърнат към Теб, и извършиха големи предизвикателства.

Dar apoi s-au arătat neascultători, s-au răzvrătit împotriva Ta, au aruncat înapoia lor Legea Ta, i-au ucis pe profeţii Tăi, care mărturiseau împotriva lor pentru a-i întoarce la Tine, şi s-au făcut astfel vinovaţi de multă blasfemie.

27 З атова Ти ги предаваше в ръката на угнетителите им, които ги притесняваха; а във време на притеснението им, като викаха към Тебе, Ти слушаше от небето и според голямото Си милосърдие им даваше избавители, които ги избавяха от ръката на враговете им.

Atunci i-ai dat pe mâna duşmanilor lor, care i-au asuprit. Totuşi, în vremea necazului lor, ei au strigat către Tine, iar Tu i-ai auzit din ceruri. În marea Ta îndurare le-ai dat izbăvitori care i-au eliberat din mâna duşmanilor lor.

28 Н о като се успокояваха, те пак вършеха зло пред Тебе; затова Ти ги оставяше в ръката на неприятелите им, които ги и завладяваха; но пак, когато се обръщаха и викаха към Тебе, Ти ги слушаше от небето и много пъти ги избавяше според милосърдието Си.

Când au avut odihnă însă, ei au săvârşit iarăşi ce este rău înaintea Ta. Atunci iar i-ai lăsat pe mâna vrăjmaşilor lor care i-au stăpânit. Dar ei s-au întors şi au strigat din nou către Tine, iar Tu i-ai auzit din ceruri şi, în îndurarea Ta, i-ai izbăvit în numeroase rânduri.

29 Т и и заявяваше против тях, за да ги обърнеш към закона Си; но те се гордееха и не слушаха Твоите заповеди, а съгрешаваха против наредбите Ти (чрез които, ако ги изпълнява човек, ще живее) и обръщаха към Тебе гърба си, и закоравяваха врата си, и не слушаха.

I-ai avertizat să se întoarcă la Legea Ta, dar ei s-au îngâmfat, nu au ascultat de poruncile Tale şi au păcătuit împotriva hotărârilor Tale, deşi omul care le împlineşte va trăi prin ele. Şi-au întors spatele cu încăpăţânare, au fost îndărătnici şi nu au ascultat.

30 В ъпреки това Ти много години ги търпеше и заявяваше против тях чрез Духа Си посредством пророците Си, но те не внимаваха; затова Ти ги предаде в ръката на племената на земите.

I-ai îngăduit aşa mulţi ani, i-ai avertizat prin Duhul Tău, prin profeţii Tăi, dar ei tot nu au luat aminte, astfel că i-ai dat pe mâna popoarelor străine.

31 О баче поради голямото Твое милосърдие не ги довърши, нито ги остави; защото си Бог щедър и милостив.

Cu toate acestea, în marea Ta îndurare, nu i-ai nimicit, nici nu i-ai părăsit, căci Tu eşti un Dumnezeu milos şi îndurător!

32 И така, сега, Боже наш, велики, мощни и страшни Боже, Който пазиш завет и милост, да не се смята за малко пред Тебе цялото страдание, което е постигнало нас, царете ни, първенците ни, свещениците ни, пророците ни, бащите ни и целия Твой народ от времето на асирийските царе до днес.

Acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeule cel Mare, Puternic şi Înfricoşător, Cel Care-Ţi păstrezi legământul şi îndurarea, nu privi ca puţin lucru toată suferinţa pe care am îndurat-o atât noi, cât şi regii noştri, conducătorii noştri, preoţii noştri, profeţii noştri şi strămoşii noştri, deci tot poporul Tău, de pe vremea împăraţilor Asiriei şi până acum!

33 Н аистина Ти си справедлив във всичко, което ни е сполетяло; защото Ти си действал вярно, а ние сме постъпвали нечестиво.

Cu privire la tot ce a venit peste noi, Tu ai fost drept, căci Tu ai lucrat cu credincioşie, dar noi am făcut ceea ce este rău!

34 О ще царете ни, първенците ни, свещениците ни и бащите ни не са опазили закона Ти и не са внимавали в Твоите заповеди и заявления, с които си заявявал против тях.

Regii, conducătorii, preoţii şi părinţii noştri nu au împlinit Legea Ta; nu au dat ascultare poruncilor şi înştiinţărilor Tale prin care i-ai prevenit.

35 З ащото те през време на царството си и при голямата благост, която Ти им показа, и в широката и плодовита земя, която Ти постави пред тях, не Ти служиха, нито се отвърнаха от нечестивите си дела.

În regatul lor, în mijlocul multor bunătăţi primite de la Tine, în ţara cea întinsă şi bogată pe care le-o dăduseşi, ei nu Ţi-au slujit şi nu s-au întors de la faptele lor cele rele.

36 Е то, роби сме днес; и в земята, която Ти даде на бащите ни, за да ядат плода ѝ и благото ѝ, ето, роби сме в нея.

Şi iată-ne astăzi sclavi în ţara pe care le-ai dat-o strămoşilor noştri, ca să-i mănânce roadele şi bunătăţile! Iată-ne sclavi chiar în ţara aceasta!

37 Т я дава голямо изобилие на царете, които Ти си поставил над нас поради греховете ни; и властват над телата ни и над добитъка ни според волята си; а ние сме в голямо притеснение. Завет/договор на Израел

Rodul ei îi îmbogăţeşte pe împăraţii pe care i-ai pus stăpâni peste noi din cauza păcatelor noastre. Ei stăpânesc după bunul lor plac asupra trupurilor noastre şi asupra vitelor noastre, iar noi ne aflăm într-un mare necaz.“ Poporul încheie o înţelegere

38 П оради всичко това ние правим верен завет и го написваме; и първенците и свещениците ни го подпечатват.

Cu privire la toate acestea, noi am încheiat în scris o înţelegere de neclintit, pe document punându-şi pecetea conducătorii, leviţii şi preoţii.