1 С лед това Господ определи други седемдесет души и ги изпрати по двама пред Себе Си във всеки град и място, където сам Той щеше да отиде.

După toate acestea, Domnul a rânduit alţi şaptezeci şi doi de oameni şi i-a trimis, doi câte doi, să se ducă înaintea Lui în orice cetate şi în orice loc pe unde urma să meargă El.

2 И им каза: Жътвата е изобилна, а работниците малко; затова се молете на Господаря на жътвата да изпрати работници на жътвата Си.

El le-a zis: „Secerişul este mare, dar lucrătorii sunt puţini! Rugaţi-L deci pe Domnul secerişului să trimită lucrători la secerişul Său!

3 И дете: ето, Аз ви изпращам като агнета посред вълци.

Duceţi-vă! Iată, eu vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor!

4 Н е носете нито кесия, нито торба, нито обувки и никого по пътя не поздравявайте.

Să nu luaţi cu voi nici pungă cu bani, nici traistă, nici sandale şi să nu salutaţi pe nimeni pe drum!

5 И в която къща влезете, първо казвайте: Мир на този дом!

În orice casă intraţi, să spuneţi mai întâi: «Pacea să fie peste această casă!»

6 И ако бъде там някой син на мира, вашият мир ще почива на него; но ако няма, ще се върне към вас.

Dacă se află acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni peste el, dar dacă nu, se va întoarce la voi.

7 И в същата къща отсядайте и яжте и пийте каквото ви сложат; защото работникът заслужава своята заплата. Недейте се премества от къща в къща.

Rămâneţi în casa aceea şi mâncaţi şi beţi ce vă vor da, căci vrednic este lucrătorul de plata lui! Să nu vă mutaţi dintr-o casă într-alta!

8 К огато влизате в някой град и те ви приемат, яжте каквото ви сложат

În orice cetate în care intraţi şi oamenii vă primesc, să mâncaţi ce vi se va pune înainte!

9 и изцелявайте болните в него, и им казвайте: Божието царство е наближило до вас.

Vindecaţi-i pe cei bolnavi de acolo şi spuneţi-le: «Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi!»

10 А като влезете в някой град и те не ви приемат, излезте на улиците му и кажете:

Dacă însă în cetatea în care intraţi, oamenii nu vă primesc, să ieşiţi pe străzile ei şi să ziceţi:

11 И праха, който е полепнал по краката ни от вашия град, отърсваме; но това да знаете, че Божието царство е наближило.

«Ne ştergem până şi praful care ni s-a adunat pe picioare în cetatea voastră, ca mărturie împotriva voastră! Totuşi, să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat!»

12 К азвам ви: По-леко ще бъде наказанието на Содом в онзи ден, отколкото на този град. Упреци към непокаялите се градове

Vă spun că în ziua aceea va fi mai uşor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea!

13 Г орко ти, Хоразине! Горко ти, Витсаидо! Защото ако бяха се извършили в Тир и Сидон великите дела, които се извършиха у вас, отдавна те биха се покаяли, седнали във вретище и пепел.

Vai de tine, Horazin! Vai de tine, Betsaida! Căci dacă ar fi avut loc în Tir şi Sidon minunile care au avut loc în voi, de multă vreme s-ar fi pocăit stând în sac şi cenuşă!

14 О баче на Тир и Сидон ще бъде по-леко в съда, отколкото на вас.

Dar la judecată va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi!

15 И ти, Капернауме, до небесата ли ще се издигнеш? До ада ще се провалиш!

Iar tu, Capernaum, vei fi înălţat oare până la cer? Nu, ci vei coborî până în Locuinţa Morţilor!

16 К ойто слуша вас, Мене слуша; и който отхвърля вас, Мен отхвърля; а който отхвърля Мен, отхвърля Онзи, Който Ме е пратил. Завръщането на седемдесетте ученици

Cel ce vă ascultă pe voi, Mă ascultă pe Mine şi cel ce vă respinge pe voi, Mă respinge pe Mine, iar cel ce Mă respinge pe Mine Îl respinge pe Cel Ce M-a trimis pe Mine.“

17 И седемдесетте се върнаха с радост и казаха: Господи, в Твоето име и бесовете ни се покоряват.

Cei şaptezeci şi doi s-au întors plini de bucurie şi I-au zis: – Doamne, chiar şi demonii ni se supun în Numele Tău!

18 А Той им каза: Видях Сатана да пада от небето като светкавица.

Însă El le-a zis: – L-am văzut pe Satan căzând din cer ca un fulger.

19 Е то, дадох ви власт да настъпвате змии и скорпиони и власт над цялата сила на врага; и нищо няма да ви навреди.

Iată, v-am dat autoritate să călcaţi peste şerpi, peste scorpioni şi peste toată puterea duşmanului, şi nimic nu vă va răni!

20 О баче, недейте се радва на това, че духовете ви се покоряват; а се радвайте, че имената ви са написани на небесата.

Totuşi, nu vă bucuraţi de faptul că duhurile vi se supun, ci bucuraţi-vă de faptul că numele voastre sunt scrise în ceruri!

21 В същия час Исус се възрадва в Духа и каза: Благодаря Ти, Отче, Господи на небето и земята, затова, че си укрил това от мъдрите и разумните, а си го открил на невръстните. Да, Отче, защото така Ти се видя угодно.

În ceasul acela, Isus s-a bucurat nespus în Duhul Sfânt şi a zis: „Îţi mulţumesc, Tată, Doamne al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit copilaşilor! Da, Tată, pentru că aşa Ţi-a plăcut Ţie...“

22 В сичко Ми е предадено от Моя Отец; и освен Отец никой не знае Кой е Синът; и никой не знае Кой е Отец освен Сина и онзи, на когото Синът би благоволил да Го открие.

„Toate lucrurile Mi-au fost încredinţate Mie de către Tatăl Meu. Nimeni nu cunoaşte cine este Fiul, în afară de Tatăl, sau cine este Tatăl, în afară de Fiul şi de cel căruia vrea Fiul să i-L descopere.“

23 И като се обърна към учениците, каза им насаме: Блажени очите, които виждат това, което вие виждате.

Apoi S-a întors spre ucenici şi le-a zis doar lor: „Ferice de ochii care văd lucrurile pe care le vedeţi voi!

24 З ащото ви казвам, че много пророци и царе пожелаха да видят това, което вие виждате, и не видяха, и да чуят това, което вие чувате, и не чуха. Най-голямата заповед

Vă spun că mulţi profeţi şi regi au dorit să vadă ceea ce vedeţi voi, dar n-au văzut, şi să audă ceea ce auziţi voi, dar n-au auzit!“ Pilda samariteanului milostiv

25 И , ето, някой законник се изправи и Го изпитваше, като каза: Учителю, какво да правя, за да наследя вечен живот?

Chiar atunci un expert în Lege s-a ridicat să-L pună la încercare pe Isus şi L-a întrebat: – Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţă veşnică?

26 А Той му каза: Какво е писано в закона, какво четеш?

Isus i-a răspuns: – Ce este scris în Lege? Ce citeşti acolo?

27 А той отговори: "Да възлюбиш Господа, твоя Бог, с цялото си сърце, с цялата си душа, с всичката си сила и всичкия си ум и ближния си както себе си."

El I-a zis: – „Să-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu toată mintea ta şi pe semenul tău ca pe tine însuţi!“

28 И сус му каза: Правилно отговори; това прави и ще живееш. Притча за добрия самарянин

Isus i-a zis: – Ai răspuns corect. Fă aşa şi vei trăi!

29 Н о той, понеже искаше да оправдае себе си, каза на Исус: А кой е моят ближен?

Dar el, care voia să se justifice, L-a întrebat pe Isus: – Şi cine este semenul meu?

30 И сус отговори: Някой си човек слизаше от Йерусалим в Йерихон; и се натъкна на разбойници, които го съблякоха и нараниха, и си отидоха, като го оставиха полумъртъв.

Isus i-a răspuns: – Un om care cobora de la Ierusalim la Ierihon a căzut în mâinile tâlharilor. Ei l-au dezbrăcat, l-au bătut zdravăn şi apoi au plecat, lăsându-l pe jumătate mort.

31 А случайно един свещеник слизаше по онзи път и като го видя, отмина на отсрещната страна.

Din întâmplare, pe acel drum cobora un preot. Dar când l-a văzut, preotul a trecut înainte, ocolindu-l.

32 С ъщо и един левит, като стигна до това място и го видя, отмина на отсрещната страна.

Tot aşa şi un levit, când a ajuns în locul acela şi l-a văzut, a trecut înainte ocolindu-l.

33 Н о един самарянин, като пътуваше, дойде на мястото, където беше той, и като го видя, смили се,

Însă un samaritean, care călătorea şi el pe acolo, când a ajuns în dreptul lui şi l-a văzut, i s-a făcut milă de el.

34 п риближи се и превърза раните му, като изля на тях елей и вино. После го качи на собственото си добиче, закара го в една гостилница и се погрижи за него.

S-a apropiat, i-a bandajat rănile şi a turnat peste ele untdelemn şi vin. Apoi l-a pus pe propriul lui animal de povară, l-a dus la un han şi a continuat să-l îngrijească.

35 И на следващия ден извади два динария, даде ги на гостилничаря и каза: Погрижи се за него; и каквото повече похарчиш, на връщане аз ще ти заплатя.

În ziua următoare, a scos doi denari, i-a dat hangiului şi i-a zis: „Ai grijă de el, iar când mă voi întoarce, îţi voi plăti eu orice vei mai cheltui în plus!“

36 К ой от тези трима ти се вижда да се е показал ближен на нападнатия от разбойниците?

Care dintre aceştia trei ţi se pare că a fost semenul celui căzut în mâinile tâlharilor?

37 Т ой отговори: Онзи, който му показа милост. Исус му каза: Иди и ти прави така. При Марта и Мария

El I-a răspuns: – Cel ce şi-a făcut milă de el. Isus i-a zis: – Du-te şi fă şi tu la fel! Acasă la Marta şi Maria

38 И като вървяха по пътя, Той влезе в едно село; и някоя си жена на име Марта Го прие у дома си.

În timp ce-şi continuau călătoria, Isus a intrat într-un sat oarecare. Acolo, o femeie, pe nume Marta, L-a primit în casa ei.

39 Т я имаше сестра на име Мария, която седна при нозете на Господа и слушаше словото Му.

Ea avea o soră, numită Maria. Aceasta s-a aşezat la picioarele Domnului şi asculta cuvintele Lui.

40 А Марта, понеже се улисваше в голямо шетане, пристъпи и каза: Господи, не Те ли е грижа, че сестра ми ме остави сама да прислужвам? Кажи ѝ да ми помогне.

Marta însă era copleşită de atât de multă slujire. Ea a venit şi a zis: – Doamne, nu-Ţi pasă că sora mea m-a lăsat să slujesc singură? Spune-i deci să mă ajute!

41 Н о Господ ѝ отговори: Марто, Марто, ти се грижиш и безпокоиш за много неща;

Domnul însă i-a răspuns: – Marta, Marta, tu te îngrijorezi şi te necăjeşti cu privire la multe lucruri,

42 н о едно е потребно; и Мария избра добрата част, която няма да се отнеме от нея.

însă doar unul este necesar! Căci Maria şi-a ales partea cea bună, care nu i se va lua!