1 А з съм човекът, който видях скръб от тоягата на Неговия гняв.

Eu sunt bărbatul care a văzut suferinţa sub nuiaua furiei Lui.

2 Т ой ме е водил и завел в тъмнина, а не в светлина.

El m-a condus şi m-a făcut să merg prin întuneric, nu prin lumină!

3 Н авярно против мен обръща повторно ръката Си всеки ден.

Da, El Îşi întoarce mâna împotriva mea toată ziua!

4 З астари плътта и кожата ми; строши костите ми.

El mi-a îmbătrânit trupul şi pielea şi mi-a zdrobit oasele.

5 И здигна против мен укрепления; и ме окръжи с горест и труд.

M-a asediat şi m-a înconjurat cu otravă şi cu nenorocire.

6 С ложи ме да седна в тъмнина като отдавна умрелите.

M-a făcut să locuiesc în întunecimi asemenea celor morţi demult.

7 О бгради ме и не мога да изляза; отегчи веригите ми.

M-a înconjurat cu un zid, ca să nu pot scăpa, şi m-a pus în lanţuri grele.

8 О ще и когато викам и ридая, Той отблъсва молитвата ми.

Chiar şi atunci când strig şi plâng după ajutor, El îmi respinge rugăciunea.

9 О гради с дялани камъни пътищата ми; изкриви пътеките ми.

Drumurile mi le-a blocat cu pietre cioplite şi mi-a întortocheat cărările.

10 С тана за мене като мечка в засада, като лъв в скришни места.

A fost pentru mine ca un urs care stă la pândă şi ca un leu aflat într-un loc ascuns.

11 О тби настрана пътищата ми и ме разкъса; направи ме пуст.

M-a abătut de la căile mele, m-a sfâşiat şi m-a lăsat pustiit.

12 О пъна лъка Си и ме постави като прицел на стрела,

Şi-a încordat arcul şi m-a făcut ţinta săgeţii Lui.

13 з аби в бъбреците ми стрелите на колчана Си.

Mi-a străpuns inima cu săgeţi din tolba Lui.

14 С танах за присмех на целия си народ и за песен на тях цял ден.

Am ajuns de râsul tuturor celor din poporul meu. Sunt batjocorit toată ziua în cântecele lor.

15 Н асити ме с горчивини; опи ме с пелин.

M-a îndestulat cu ierburi amare şi m-a săturat cu pelin.

16 П ри това счупи зъбите ми с камъчета; покри ме с пепел.

Mi-a zdrobit dinţii cu pietriş şi m-a culcat în cenuşă.

17 О тблъснал си душата ми далеч от мира; забравих благоденствието.

Mi-a luat pacea şi am uitat ce înseamnă fericirea.

18 И казах: Погина увереността ми и надеждата ми като отдалечена от Господа.

Am zis: „S-a dus puterea mea de viaţă şi ceea ce nădăjduiam de la Domnul! “

19 П омни скръбта ми и изгонването ми, пелина и жлъчката.

Îmi amintesc de durerea şi de rătăcirea mea, de amărăciune şi de pelin.

20 Д ушата ми, като ги помни непрестанно, се е смирила дълбоко.

Sufletul meu îşi aduce aminte mereu de ele şi se întristează în mine.

21 О баче това си наумявам, поради което имам и надежда:

Dar iată ce-mi vine în minte şi ce mă face să mai nădăjduiesc:

22 ч е по милост Господня ние не бяхме довършени, понеже не чезнат щедростите Му.

„Îndurările Domnului nu s-au sfârşit, mila Lui nu este la capăt.

23 Т е се подновяват всяка сутрин; голяма е Твоята вярност.

Ele se înnoiesc în fiecare dimineaţă; mare este credincioşia Ta!“

24 Г оспод е мой дял, казва душата ми; затова ще се надявам на Него.

Am zis sufletului meu: „ Domnul este moştenirea mea şi de aceea voi nădăjdui în El!“

25 Б лаг е Господ към онези, които Го чакат, към душата, която Го търси.

Domnul este bun cu cel ce nădăjduieşte în El, cu sufletul care-L caută.

26 Д обро е да се надява някой и тихо да очаква спасението от Господа.

Bine este să aştepţi în tăcere izbăvirea Domnului.

27 Д обро е за човека да носи хомот в младостта си.

Este bine ca omul să poarte un jug în tinereţea lui.

28 Н ека седи насаме и мълчи, когато Господ му го наложи.

Să stea singur şi să tacă, fiindcă Domnul l-a aşezat pe gâtul lui;

29 Н ека сложи устата си в пръстта, дано има още надежда.

să-şi umple gura cu ţărână – s-ar putea să mai existe nădejde;

30 Н ека подаде бузата си на онзи, който го бие; нека се насити с укор.

să-şi dea obrazul celui ce-l loveşte şi să se sature de insulte!

31 З ащото Господ не отхвърля довека.

Fiindcă Stăpânul nu respinge pentru totdeauna.

32 П онеже, ако и да наскърби, Той пак ще и да се съжали според многото Си милости.

Ci, când mâhneşte pe cineva, se îndură iarăşi de el, după bunătatea Lui cea mare.

33 З ащото не оскърбява, нито огорчава от сърце човешките деца.

Căci El nu necăjeşte, nici nu întristează cu plăcere pe fiii oamenilor.

34 Д а се тъпчат с крака всичките затворници на света,

Când sunt călcaţi în picioare toţi prizonierii unei ţări,

35 д а се извръща съдът на човека пред лицето на Всевишния,

când dreptatea umană este îndepărtată înaintea Celui Preaînalt,

36 д а се онеправдава човекът в делото му - Господ не одобрява това.

când un om este nedreptăţit în cauza lui, nu vede, oare, Stăpânul?

37 К ой ще е онзи, който казва нещо и то става, без да го е заповядал Господ?

Cine poate spune ceva şi să se înfăptuiască, dacă Stăpânul nu a poruncit?

38 О т устата на Всевишния не излизат ли и злото, и доброто?

Oare nu din gura Celui Preaînalt vine şi nenorocirea, şi bunăstarea?

39 З ащо би възроптал жив човек, всеки за наказанието на греховете си?

Atunci de ce murmură omul, când este pedepsit pentru păcatele lui?

40 Н ека издирим и изпитаме пътищата си и нека се върнем при Господа.

Să luăm aminte la căile noastre, să le cercetăm şi să ne întoarcem la Domnul.

41 Н ека издигнем сърцата и ръцете си към Бога, Който е на небесата, и нека кажем:

Să ne înălţăm inimile şi mâinile spre Dumnezeul din ceruri şi să spunem:

42 С ъгрешихме и отстъпихме; Ти не си ни простил.

„Am păcătuit şi ne-am răzvrătit, iar Tu nu ai iertat!“

43 П окрил си се с гняв и си ни гонил; убил си, без да пощадиш.

Te-ai învăluit cu mânie şi ne-ai urmărit; ai ucis fără milă.

44 П окрил си се с облак, за да не премине молитвата ни.

Te-ai învăluit cu un nor, ca nici o rugăciune să nu ajungă la Tine.

45 Н аправил си ни като помия и смет сред племената.

Ne-ai prefăcut în gunoi şi în murdărie în mijlocul popoarelor.

46 В сичките ни неприятели отвориха широко устата си против нас.

Toţi vrăjmaşii noştri şi-au deschis larg gura împotriva noastră.

47 С трахът и пропастта ни налетяха, запустение и разорение.

Am avut parte de groază şi de groapă, de prăpăd şi de distrugere.

48 В одни потоци излива окото ми поради разорението на дъщерята на народа ми.

Şuvoaie de lacrimi se scurg din ochii mei căci fiica poporului meu a fost distrusă.

49 О кото ми пролива сълзи и не престава, защото няма отрада,

Ochii mi se vor topi de lacrimi neîncetat şi fără oprire,

50 д окато не се наведе Господ и не погледне от небесата.

până când Domnul din ceruri va privi şi va lua aminte.

51 О кото ми прави душата ми да ме боли поради всички дъщери на града ми.

Mi s-a întristat sufletul când le-am văzut pe toate fiicele cetăţii mele.

52 О нези, които са ми неприятели без причина, ме гонят непрестанно като птиче.

Cei ce-mi erau vrăjmaşi fără motiv m-au vânat ca pe o pasăre.

53 О тнеха живота ми в тъмницата и хвърлиха камък върху мене.

Au încercat să-mi pună capăt vieţii într-o groapă şi au aruncat cu pietre în mine.

54 В оди стигнаха над главата ми; казах: Свърших се.

Apele s-au revărsat peste capul meu şi mi-am zis: „Sunt pierdut!“

55 П ризовах името Ти, Господи, от най-дълбоката тъмница.

Dar am chemat Numele Tău, Doamne, din adâncimile gropii.

56 Т и чу гласа ми; не затваряй ухото Си за въздишките ми, за вопъла ми;

Tu mi-ai auzit glasul: „Nu-Ţi astupa urechea la strigătele mele după ajutor!“

57 п риближил си се в деня, когато Те призовах, казал си: Не бой се.

În ziua când Te-am chemat, Te-ai apropiat şi mi-ai răspuns: „Nu te teme!“

58 З астъпил си се, Господи, за делото на душата ми; изкупил си живота ми.

Stăpâne, Tu ai apărat cauza sufletului meu, mi-ai răscumpărat viaţa!

59 В идял си, Господи, онеправданието ми; отсъди делото ми.

Doamne, Tu ai văzut răul care mi s-a făcut! Judecă-mi cauza!

60 В идял си всичките им отмъщения и всичките им замисли против мене.

Ai văzut toată dorinţa lor de răzbunare şi planurile lor împotriva mea.

61 Т и си чул, Господи, укоряването им и всичките им замисли против мене,

Doamne, Tu le-ai auzit batjocurile şi toate uneltirile îndreptate împotriva mea,

62 д умите на онези, които се повдигат против мене цял ден.

ai auzit şoaptele potrivnicilor mei şi murmurul lor îndreptat înspre mine toată ziua.

63 В иж, когато седят и когато стават, аз съм им песен.

Priveşte! Şezând sau în picioare, ei mă batjocoresc în cântecele lor!

64 Щ е им въздадеш, Господи, въздаяние според делата на ръцете им;

Răsplăteşte-le, Doamne, după faptele mâinilor lor!

65 щ е им дадеш, като клетвата Си върху тях, окаменено сърце;

Pune un văl peste inimile lor şi fie blestemul Tău peste ei!

66 щ е ги прогониш с гняв и ще ги изтребиш изпод небесата Господни.

Urmăreşte-i în mânia Ta şi nimiceşte-i de sub ceruri, Doamne!