1 И Исус пак започна да поучава край езерото. И при Него се събра едно твърде голямо множество, така че Той влезе в една ладия и седна; а цялото множество беше на сушата край езерото.

Isus a început din nou să dea învăţătură lângă mare. Se adunase o mulţime aşa de mare în jurul Lui, încât El a trebuit să se suie şi să stea într-o barcă, pe mare, în timp ce întreaga mulţime se afla lângă mare, pe ţărm.

2 И ги поучаваше много с притчи и им казваше в поучението Си:

El îi învăţa multe lucruri în pilde şi în învăţătura Lui le spunea:

3 С лушайте: Ето, сеячът излезе да сее.

„Ascultaţi! Iată, semănătorul a ieşit să semene!

4 И когато сееше, някои зърна паднаха край пътя; и птиците дойдоха и ги изкълваха.

În timp ce semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum şi au venit păsările şi au mâncat-o.

5 Д руги паднаха на скалисто място, където нямаше много пръст, и скоро поникнаха, защото нямаше дълбока почва;

O altă parte a căzut în locuri stâncoase, unde nu avea pământ mult. A răsărit repede, pentru că nu avea pământ adânc,

6 а когато изгря слънцето, прегоряха и понеже нямаха корен, изсъхнаха.

dar când a răsărit soarele, s-a ofilit şi, fiindcă nu avea rădăcină, s-a uscat.

7 И други паднаха между тръните; и тръните пораснаха и ги задушиха, и не дадоха плод.

O altă parte a căzut între spini, iar spinii au crescut şi au sufocat-o, aşa că nu a dat rod.

8 А другите паднаха на добра земя и дадоха плод, който растеше и се умножаваше, и принесоха - кое тридесет, кое шестдесет и кое сто.

Alta însă a căzut în pământ bun şi a dat rod care s-a înălţat şi a crescut: un grăunte a rodit treizeci, altul – şaizeci şi altul – o sută.“

9 И каза: Който има уши да слуша, нека слуша.

Apoi le zicea: „Cine are urechi de auzit, să audă!“

10 И когато Исус остана сам, онези, които бяха около Него с дванадесетте, Го попитаха за притчите.

Când a fost singur, cei din jurul Lui împreună cu cei doisprezece L-au întrebat despre pilde.

11 Т ой им каза: На вас е дадено да познаете тайната на Божието царство; а на онези, външните, всичко се дава в притчи;

El le-a zis: „Vouă v-a fost dată taina Împărăţiei lui Dumnezeu, dar pentru cei de afară toate li se spun în pilde,

12 т ака че гледащи да гледат, а да не виждат, и слушащи да слушат, а да не разбират, да не би да се обърнат и да им се прости грехът.

pentru ca «Să privească mereu, dar să nu priceapă şi să asculte întruna, dar să nu înţeleagă, ca nu cumva să se întoarcă la Mine şi să fie iertaţi!»“

13 И им каза: Не разбирате ли тази притча? А как ще разберете всички притчи?

Apoi le-a zis: „Dacă nu înţelegeţi această pildă, cum veţi înţelege toate celelalte pilde?

14 С еячът сее Словото.

Semănătorul seamănă Cuvântul.

15 А онези край пътя, където се сее Словото, са тези, които, като чуят, Сатана веднага идва и грабва посятото в тях Слово.

Sămânţa de lângă drum, unde este semănat Cuvântul, sunt cei care aud Cuvântul, dar vine imediat Satan şi ia Cuvântul care a fost semănat în ei.

16 С ъщо и посятото на скалистите места са тези, които, като чуят Словото, веднага с радост го приемат;

Sămânţa semănată în locuri stâncoase sunt cei care, atunci când aud Cuvântul, îl primesc imediat cu bucurie,

17 н ямат обаче корен в себе си, но са привременни; после, като настане напаст или гонение заради Словото, веднага се съблазняват.

dar nu au rădăcină în ei, ci durează doar pentru o vreme. Şi când vine necazul sau persecuţia din pricina Cuvântului, ei se poticnesc imediat.

18 П осятото между тръните са други; те са онези, които са слушали Словото,

O altă sămânţă, care este cea semănată între spini, sunt cei care aud Cuvântul,

19 н о светските грижи, примамката на богатството и пожеланията за други работи, като влязат, заглушават Словото и то става безплодно.

dar îngrijorările vieţii, înşelăciunea bogăţiei şi poftele pentru alte lucruri intră în ei, sufocă Cuvântul şi acesta devine neroditor.

20 А посятото на добрата земя са тези, които слушат Словото, приемат го и дават плод - тридесет, шестдесет и стократно. Светилото и светилникът

Sămânţa semănată în pământul cel bun sunt cei care aud Cuvântul, îl primesc şi aduc rod: unul – treizeci, altul – şaizeci şi altul – o sută.“ Pilda felinarului

21 И им каза: Затова ли се донася светилото, за да го сложат под шиника или под леглото? Не е ли затова, да го поставят на светилника?

El le-a mai zis: „Oare se aduce felinarul ca să fie pus sub un obroc sau sub un pat?! Nu este adus el ca să fie pus pe un suport?

22 З ащото няма нещо тайно, което да не стане явно; нито е било скрито нещо, освен за да излезе наяве.

Căci nu este nimic ascuns care nu va fi dezvăluit şi nu este nimic tăinuit care nu va ieşi la iveală!

23 А ко има някой уши да слуша, нека слуша.

Dacă are cineva urechi de auzit, să audă!

24 К аза им също: Внимавайте в това, което слушате. С каквато мярка мерите, с такава ще ви се отмери и ще ви се прибави.

Fiţi atenţi la ceea ce auziţi! Cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura şi vi se va adăuga şi mai mult!

25 З ащото, който има, на него ще се даде, а който няма, от него ще се отнеме и това, което има. Божието Царство е като посято семе, което израства само̀

Căci celui ce are i se va da, dar de la cel ce n-are i se va lua chiar şi ce are!“ Pilda cu sămânţa care creşte

26 И каза: Божието царство е, както когато човек, който хвърли семе в земята;

El a mai zis: „Cu Împărăţia lui Dumnezeu este ca şi cu un om care aruncă sămânţă în pământ.

27 и спи и става нощ и ден; а как никне и расте семето, той не знае.

Fie că el doarme noaptea sau este treaz ziua, sămânţa încolţeşte şi creşte fără să ştie el cum.

28 З емята от само себе си произвежда, първо стрък, после клас, след това пълно зърно в класа.

Pământul rodeşte de la sine – mai întâi firul verde, apoi spicul, iar apoi întregul bob de grâu în spic.

29 А когато узрее плодът, начаса изпраща сърп, защото е настанала жътва. Притча за синаповото зърно

Când grâul este copt, pune imediat secera în el, pentru că a sosit secerişul.“ Pilda bobului de muştar

30 К аза още: На какво да оприличим Божието царство или с каква притча да го представим?

El a mai zis: „Cu ce să asemănăm Împărăţia lui Dumnezeu sau prin ce pildă am putea s-o descriem?

31 Т о прилича на синапово зърно, което, когато се посее в земята, е по-малко от всички семена, които са на земята;

Ea este ca un bob de muştar, care, atunci când este semănat în pământ, este cel mai mic dintre toate seminţele de pe pământ,

32 н о когато бъде посято, расте и става по-голямо от всички градински растения, и пуска големи клони, така че под сянката му могат да се подслонят небесните птици.

dar după ce este semănat, el creşte, ajunge mai mare decât toate zarzavaturile şi face ramuri mari, aşa încât păsările îşi pot face cuibul la umbra lor.“

33 И с много такива притчи им проповядваше Словото, както можеха да слушат.

Şi prin multe astfel de pilde El le vestea Cuvântul, după cum erau ei în stare să-l asculte.

34 А без притча не им говореше; но насаме обясняваше всичко на Своите ученици. Исус укротява бурята

Nu le vorbea deloc fără să folosească vreo pildă. Dar când era doar El cu ucenicii Lui deoparte, le explica toate lucrurile. Isus linişteşte furtuna

35 И в същия ден, когато се свечери, Исус им каза: Да минем на отсрещната страна.

În aceeaşi zi, când s-a lăsat seara, le-a zis: „Să traversăm în partea cealaltă!“

36 И като отпратиха народа, взеха Го със себе си в ладията, така както беше; и имаше други ладии с Него.

Au lăsat mulţimea şi L-au luat aşa cum era, în barcă. Împreună cu El mai erau şi alte bărci.

37 И се разрази голяма буря и вълните заливаха ладията, така че тя вече се пълнеше с вода.

S-a stârnit o furtună foarte puternică, care arunca valurile asupra bărcii, aşa încât barca era aproape plină cu apă.

38 А Той беше на задната част, заспал на възглавница; и те Го събудиха и Му казаха: Учителю! Нима не Те е грижа, че загиваме?

El era în partea din spate a bărcii, dormind pe căpătâi. L-au trezit şi I-au spus: „Învăţătorule, nu-Ţi pasă că pierim?!“

39 И Той, като се събуди, смъмри вятъра и каза на езерото: Мълчи! Утихни! И вятърът престана и настана голяма тишина.

El S-a sculat, a mustrat vântul şi a zis mării: „Taci! Linişteşte-te!“ Vântul s-a oprit şi s-a făcut o linişte mare.

40 Т огава им каза: Защо сте страхливи? Още ли нямате вяра?

Apoi le-a zis: „De ce sunteţi atât de fricoşi? Tot n-aveţi credinţă?“

41 И голям страх ги обзе; и те си казаха един на друг: Кой ли е Този, че и вятърът, и езерото Му се покоряват?

Ei s-au înfricoşat foarte tare şi-şi ziceau unii altora: „Cine este Acesta, de-L ascultă până şi vântul, şi marea?“