1 ¶ Now there was long war between the house of Saul and the house of David, but David waxed stronger and stronger, and the house of Saul waxed weaker and weaker.

Războiul dintre Casa lui Saul şi Casa lui David a durat mult timp. David devenea tot mai puternic, în timp ce Casa lui Saul slăbea tot mai mult.

2 A nd sons were born unto David in Hebron; and his firstborn was Amnon, of Ahinoam, the Jezreelitess;

Fiii lui David care i s-au născut la Hebron sunt următorii: Amnon, întâiul născut, fiul izreelitei Ahinoam;

3 a nd his second, Chileab, of Abigail who had been the wife of Nabal of Carmel; and the third, Absalom, the son of Maacah the daughter of Talmai, king of Geshur;

Chileab, al doilea, fiul lui Abigail, văduva lui Nabal, carmelitul; Absalom, al treilea, fiul Maacăi, fiica lui Talmai, regele Gheşurului;

4 a nd the fourth, Adonijah, the son of Haggith; and the fifth, Shephatiah, the son of Abital;

Adonia, al patrulea, fiul Haghitei; Şefatia, al cincilea, fiul lui Abital;

5 a nd the sixth, Ithream, by Eglah, David’s wife. These were born to David in Hebron.

Itream, al şaselea, fiul soţiei lui David numite Egla. Aceştia sunt fiii care i s-au născut lui David în Hebron. Abner, de partea lui David

6 A nd it came to pass while there was war between the house of Saul and the house of David, that Abner made himself strong for the house of Saul.

În timpul războiului dintre Casa lui Saul şi Casa lui David, Abner a devenit puternic în Casa lui Saul.

7 ¶ And Saul had a concubine, whose name was Rizpah, the daughter of Aiah. And Ishbosheth said to Abner, Why hast thou gone in unto my father’s concubine?

Saul avea o ţiitoare pe nume Riţpa, fiica lui Aia, iar Iş-Boşet i-a zis lui Abner: – De ce ai intrat la ţiitoarea tatălui meu?

8 T hen Abner was very angry for the words of Ishbosheth and said, Am I a dog’s head in regard to Judah? I have shown mercy this day unto the house of Saul, thy father, to his brethren, and to his friends and have not delivered thee into the hand of David that thou dost charge me today with iniquity concerning this woman?

Abner s-a mâniat foarte tare din cauza spuselor lui Iş-Boşet şi i-a zis: – Oare cap de câine sunt eu? Sunt oare de partea lui Iuda? Astăzi am dat dovadă de credincioşie faţă de Casa tatălui tău, Saul, a fraţilor şi a prietenilor lui şi nu te-am dat în mâna lui David, iar tu mă găseşti astăzi vinovat din cauza acestei femei!

9 L et God do to Abner and more also unless, as the LORD has sworn to David, so do I unto him,

Dumnezeu să se poarte cu toată asprimea faţă de Abner dacă nu voi face pentru David ceea ce Domnul i-a promis prin jurământ,

10 t o translate the kingdom from the house of Saul and to set up the throne of David over Israel and over Judah from Dan even to Beersheba.

şi anume că va lua domnia de la Casa lui Saul şi va ridica tronul lui David peste Israel şi peste Iuda, de la Dan până la Beer-Şeba.

11 A nd he could not answer Abner a word again because he feared him.

Iş-Boşet n-a mai îndrăznit să-i mai spună ceva lui Abner, pentru că se temea de el.

12 A nd Abner sent messengers to David on his behalf, saying, Whose is the land? And that they should also say, Make thy covenant with me, and, behold, my hand shall be with thee, to bring about all Israel unto thee.

Apoi, în numele lui însuşi, Abner a trimis mesageri la David ca să-i spună: „A cui este ţara?“, adăugând: „Încheie un legământ cu mine şi eu te voi ajuta să întorci întregul Israel la tine.“

13 A nd he said, Good; I will make a covenant with thee, but one thing I require of thee, that is, Thou shalt not see my face except thou first bring Michal, Saul’s daughter, when thou comest to see my face.

„Bine, a spus David, voi încheia legământ cu tine, însă cu o singură condiţie: să nu te înfăţişezi înaintea mea dacă nu mi-o aduci pe Mihal, fiica lui Saul, atunci când vii la mine!“

14 A fter this, David sent messengers to Ishbosheth, Saul’s son, saying, Deliver me my wife Michal, which I espoused to me for one hundred foreskins of the Philistines.

David a trimis mesageri la Iş-Boşet, fiul lui Saul, să-i spună: „Dă-mi-o pe soţia mea, pe Mihal, cu care m-am logodit pentru preţul de o sută de prepuţuri de-ale filistenilor!“

15 S o Ishbosheth sent and took her from her husband, even from Phaltiel, the son of Laish.

Iş-Boşet a trimis după ea şi ea a fost luată de la soţul ei, de la Paltiel, fiul lui Laiş.

16 A nd her husband went with her along weeping behind her to Bahurim. Then Abner said unto him, Go, return. And he returned.

Soţul ei a mers cu ea, plângând în urma ei, până la Bahurim. Abner i-a zis: „Întoarce-te acasă!“ Şi el s-a întors acasă.

17 A nd Abner had communication with the elders of Israel, saying, Ye sought for David in times past to be king over you;

Apoi Abner a vorbit cu cei din sfatul bătrânilor lui Israel şi le-a zis: „Odinioară l-aţi dorit ca rege pe David.

18 n ow then do it, for the LORD has spoken of David, saying, By the hand of my slave David I will save my people Israel out of the hand of the Philistines and out of the hand of all their enemies.

Acum faceţi-l rege, căci Domnul a spus despre el: «Prin mâna robului Meu, David, am să-l izbăvesc pe poporul Meu, Israel, de sub puterea filistenilor şi a tuturor duşmanilor săi.»“

19 A nd Abner also spoke in the ears of Benjamin, and Abner went also to speak in the ears of David in Hebron all that seemed good to Israel and that seemed good to the whole house of Benjamin.

Abner le-a vorbit, de asemenea, şi beniamiţilor, după care s-a dus să-i spună lui David, la Hebron, tot ceea ce Israel şi întreaga seminţie a lui Beniamin doreşte să facă.

20 S o Abner came to David to Hebron and twenty men with him. And David made a banquet for Abner and the men that were with him.

A sosit la David, la Hebron, însoţit de douăzeci de bărbaţi, iar David a dat un ospăţ în cinstea lor.

21 A nd Abner said unto David, I will arise and go and will gather all Israel unto my lord the king that they may make a covenant with thee and that thou may reign over all that thy heart desires. And David sent Abner away, and he went in peace.

Abner i-a zis lui David: „Lasă-mă să plec şi să adun întreg Israelul la stăpânul meu, regele, ca să încheie un legământ cu tine şi astfel să domneşti peste tot ceea ce sufletul tău doreşte.“ David i-a dat voie lui Abner să plece, iar acesta a plecat în pace. Abner, asasinat de Ioab

22 ¶ And, behold, the slaves of David and Joab came from pursuing a troop and brought in a great spoil with them. But Abner was not with David in Hebron, for he had sent him away, and he was gone in peace.

Imediat după aceea a sosit Ioab împreună cu slujitorii lui David. Aceştia se întorceau de la un jaf şi aduceau o mare pradă cu ei. Abner însă nu se mai afla împreună cu David la Hebron, căci acesta îi dăduse voie să plece, iar el a plecat în pace.

23 W hen Joab and all the host that was with him were come, they told Joab, saying, Abner, the son of Ner, came to the king, and he has sent him away, and he is gone in peace.

Când au sosit, Ioab şi oştirea care era cu el, i s-a spus lui Ioab că Abner, fiul lui Ner a fost la rege, iar acesta i-a dat voie să plece şi el a plecat în pace.

24 T hen Joab came to the king and said, What hast thou done? Behold, Abner came unto thee; why is it that thou hast let him go?

Ioab a venit la rege şi i-a zis: „Ce ai făcut? Abner a fost la tine, iar tu i-ai dat voie să plece. De ce?

25 D ost thou not know that Abner, the son of Ner, came to deceive thee, and to know thy going out and thy coming in and to know all that thou doest?

Îl cunoşti bine pe Abner, fiul lui Ner! El a venit ca să te înşele, ca să-ţi cunoască mişcările şi ca să ştie tot ceea ce faci.“

26 A nd when Joab was come out from David, he sent messengers after Abner, who caused him to return from the well of Sirah, but David did not know it.

După ce a ieşit de la David, Ioab a trimis mesageri după Abner, care l-au adus înapoi de la fântâna lui Sira. David însă nu ştia nimic.

27 A nd when Abner had returned to Hebron, Joab took him aside in the gate to speak with him quietly and smote him there under the fifth rib that he died, for the blood of Asahel his brother.

Când a ajuns Abner la Hebron, Ioab l-a luat deoparte, la poartă, ca şi cum i-ar vorbi în taină. Acolo, ca să-l răzbune pe fratele său Asael, Ioab l-a lovit în stomac şi a murit.

28 A nd afterward when David heard it, he said, I and my kingdom are guiltless before the LORD for ever from the blood of Abner, the son of Ner.

Când David a aflat ce s-a întâmplat, a zis: „Eu şi regatul meu suntem nevinovaţi înaintea Domnului, pentru totdeauna, de moartea lui Abner, fiul lui Ner.

29 L et it rest on the head of Joab and on all his father’s house and let there not fail from the house of Joab one that has an issue or that is a leper or that leans on a staff or that dies by the sword or that lacks bread.

Fie ca vina acestei morţi să cadă asupra lui Ioab şi asupra familiei tatălui său! Fie ca în neamul său să existe întotdeauna cineva care să aibă o scurgere pe trup, cineva lepros, cineva care să se sprijine în cârjă, cineva care să cadă ucis de sabie şi cineva care să ducă lipsă de hrană.“

30 S o Joab and Abishai his brother slew Abner because he had slain their brother Asahel at Gibeon in the battle.

(Ioab împreună cu fratele său Abişai l-au ucis pe Abner pentru că, în lupta de la Ghivon, acesta îl omorâse pe fratele lor Asael.)

31 T hen David said to Joab and to all the people that were with him, Rend your clothes and gird yourselves with sackcloth and mourn before Abner. And King David himself followed the bier.

David i-a zis lui Ioab şi întregului popor care era cu el: „Sfâşiaţi-vă hainele, încingeţi-vă cu saci şi mergeţi bocind înaintea lui Abner.“ Regele David mergea în urma sicriului.

32 A nd they buried Abner in Hebron, and the king lifted up his voice and wept at the grave of Abner, and all the people wept.

L-au înmormântat pe Abner la Hebron. Regele a plâns în hohote la mormântul lui şi întreg poporul a făcut acelaşi lucru.

33 A nd the king lamented over Abner and said, Abner died the death of a fool!

Regele a cântat această cântare de jale: Să moară Abner cum moare un mişel?

34 T hy hands were not bound nor thy feet put into fetters. Thou didst fall as a man falls before wicked men. And all the people wept again over him.

N-aveai nici mâinile legate, nici picioarele puse în lanţuri. Ai căzut ca unul răpus de mişei. Şi tot poporul a plâns din nou după Abner.

35 A nd when all the people came to cause David to eat food while it was yet day, David swore, saying, So do God to me, and more also if I taste bread or anything else until the sun is down.

Tot poporul s-a apropiat de David ca să-l facă să mănânce cât mai era încă ziuă însă el a făcut următorul jurământ: „Dumnezeu să se poarte cu mine cu toată asprimea dacă voi gusta pâine sau orice altceva înainte de apusul soarelui.“

36 A nd all the people understood, and it pleased them, for whatever the king did pleased all the people.

Lucrul acesta a fost cunoscut de întreg poporul şi a plăcut tuturor. De fapt, tot ceea ce a făcut regele a plăcut poporului.

37 F or all the people and all Israel understood that day that it was not of the king to slay Abner, the son of Ner.

Astfel, în acea zi, tot poporul şi tot Israelul au ştiut că nu regele l-a omorât pe Abner, fiul lui Ner.

38 T hen the king said unto his slaves, Do ye not know that there is a prince and a great man fallen this day in Israel?

Apoi David le-a zis slujitorilor săi: „Nu vă daţi seama că un prinţ şi un mare om a căzut astăzi în Israel?

39 A nd I am this day a tender anointed king, and these men the sons of Zeruiah are too hard for me; the LORD shall reward the doer of evil according to his wickedness.

Şi astăzi, deşi sunt uns ca rege, sunt slab, iar aceşti bărbaţi, fiii Ţeruiei, sunt prea puternici pentru mine. Fie ca Domnul să-i răsplătească celui rău după răutatea lui!“