1 N ow there was a long war between the house of Saul and the house of David; and David grew steadily stronger, but the house of Saul grew weaker continually.

Războiul dintre Casa lui Saul şi Casa lui David a durat mult timp. David devenea tot mai puternic, în timp ce Casa lui Saul slăbea tot mai mult.

2 S ons were born to David at Hebron: his firstborn was Amnon, by Ahinoam the Jezreelitess;

Fiii lui David care i s-au născut la Hebron sunt următorii: Amnon, întâiul născut, fiul izreelitei Ahinoam;

3 a nd his second, Chileab, by Abigail the widow of Nabal the Carmelite; and the third, Absalom the son of Maacah, the daughter of Talmai, king of Geshur;

Chileab, al doilea, fiul lui Abigail, văduva lui Nabal, carmelitul; Absalom, al treilea, fiul Maacăi, fiica lui Talmai, regele Gheşurului;

4 a nd the fourth, Adonijah the son of Haggith; and the fifth, Shephatiah the son of Abital;

Adonia, al patrulea, fiul Haghitei; Şefatia, al cincilea, fiul lui Abital;

5 a nd the sixth, Ithream, by David’s wife Eglah. These were born to David at Hebron. Abner Joins David

Itream, al şaselea, fiul soţiei lui David numite Egla. Aceştia sunt fiii care i s-au născut lui David în Hebron. Abner, de partea lui David

6 I t came about while there was war between the house of Saul and the house of David that Abner was making himself strong in the house of Saul.

În timpul războiului dintre Casa lui Saul şi Casa lui David, Abner a devenit puternic în Casa lui Saul.

7 N ow Saul had a concubine whose name was Rizpah, the daughter of Aiah; and Ish-bosheth said to Abner, “Why have you gone in to my father’s concubine?”

Saul avea o ţiitoare pe nume Riţpa, fiica lui Aia, iar Iş-Boşet i-a zis lui Abner: – De ce ai intrat la ţiitoarea tatălui meu?

8 T hen Abner was very angry over the words of Ish-bosheth and said, “ Am I a dog’s head that belongs to Judah? Today I show kindness to the house of Saul your father, to his brothers and to his friends, and have not delivered you into the hands of David; and yet today you charge me with a guilt concerning the woman.

Abner s-a mâniat foarte tare din cauza spuselor lui Iş-Boşet şi i-a zis: – Oare cap de câine sunt eu? Sunt oare de partea lui Iuda? Astăzi am dat dovadă de credincioşie faţă de Casa tatălui tău, Saul, a fraţilor şi a prietenilor lui şi nu te-am dat în mâna lui David, iar tu mă găseşti astăzi vinovat din cauza acestei femei!

9 M ay God do so to Abner, and more also, if as the Lord has sworn to David, I do not accomplish this for him,

Dumnezeu să se poarte cu toată asprimea faţă de Abner dacă nu voi face pentru David ceea ce Domnul i-a promis prin jurământ,

10 t o transfer the kingdom from the house of Saul and to establish the throne of David over Israel and over Judah, from Dan even to Beersheba.”

şi anume că va lua domnia de la Casa lui Saul şi va ridica tronul lui David peste Israel şi peste Iuda, de la Dan până la Beer-Şeba.

11 A nd he could no longer answer Abner a word, because he was afraid of him.

Iş-Boşet n-a mai îndrăznit să-i mai spună ceva lui Abner, pentru că se temea de el.

12 T hen Abner sent messengers to David in his place, saying, “Whose is the land? Make your covenant with me, and behold, my hand shall be with you to bring all Israel over to you.”

Apoi, în numele lui însuşi, Abner a trimis mesageri la David ca să-i spună: „A cui este ţara?“, adăugând: „Încheie un legământ cu mine şi eu te voi ajuta să întorci întregul Israel la tine.“

13 H e said, “Good! I will make a covenant with you, but I demand one thing of you, namely, you shall not see my face unless you first bring Michal, Saul’s daughter, when you come to see me.”

„Bine, a spus David, voi încheia legământ cu tine, însă cu o singură condiţie: să nu te înfăţişezi înaintea mea dacă nu mi-o aduci pe Mihal, fiica lui Saul, atunci când vii la mine!“

14 S o David sent messengers to Ish-bosheth, Saul’s son, saying, “Give me my wife Michal, to whom I was betrothed for a hundred foreskins of the Philistines.”

David a trimis mesageri la Iş-Boşet, fiul lui Saul, să-i spună: „Dă-mi-o pe soţia mea, pe Mihal, cu care m-am logodit pentru preţul de o sută de prepuţuri de-ale filistenilor!“

15 I sh-bosheth sent and took her from her husband, from Paltiel the son of Laish.

Iş-Boşet a trimis după ea şi ea a fost luată de la soţul ei, de la Paltiel, fiul lui Laiş.

16 B ut her husband went with her, weeping as he went, and followed her as far as Bahurim. Then Abner said to him, “Go, return.” So he returned.

Soţul ei a mers cu ea, plângând în urma ei, până la Bahurim. Abner i-a zis: „Întoarce-te acasă!“ Şi el s-a întors acasă.

17 N ow Abner had consultation with the elders of Israel, saying, “In times past you were seeking for David to be king over you.

Apoi Abner a vorbit cu cei din sfatul bătrânilor lui Israel şi le-a zis: „Odinioară l-aţi dorit ca rege pe David.

18 N ow then, do it! For the Lord has spoken of David, saying, ‘ By the hand of My servant David I will save My people Israel from the hand of the Philistines and from the hand of all their enemies.’”

Acum faceţi-l rege, căci Domnul a spus despre el: «Prin mâna robului Meu, David, am să-l izbăvesc pe poporul Meu, Israel, de sub puterea filistenilor şi a tuturor duşmanilor săi.»“

19 A bner also spoke in the hearing of Benjamin; and in addition Abner went to speak in the hearing of David in Hebron all that seemed good to Israel and to the whole house of Benjamin.

Abner le-a vorbit, de asemenea, şi beniamiţilor, după care s-a dus să-i spună lui David, la Hebron, tot ceea ce Israel şi întreaga seminţie a lui Beniamin doreşte să facă.

20 T hen Abner and twenty men with him came to David at Hebron. And David made a feast for Abner and the men who were with him.

A sosit la David, la Hebron, însoţit de douăzeci de bărbaţi, iar David a dat un ospăţ în cinstea lor.

21 A bner said to David, “Let me arise and go and gather all Israel to my lord the king, that they may make a covenant with you, and that you may be king over all that your soul desires.” So David sent Abner away, and he went in peace.

Abner i-a zis lui David: „Lasă-mă să plec şi să adun întreg Israelul la stăpânul meu, regele, ca să încheie un legământ cu tine şi astfel să domneşti peste tot ceea ce sufletul tău doreşte.“ David i-a dat voie lui Abner să plece, iar acesta a plecat în pace. Abner, asasinat de Ioab

22 A nd behold, the servants of David and Joab came from a raid and brought much spoil with them; but Abner was not with David in Hebron, for he had sent him away, and he had gone in peace.

Imediat după aceea a sosit Ioab împreună cu slujitorii lui David. Aceştia se întorceau de la un jaf şi aduceau o mare pradă cu ei. Abner însă nu se mai afla împreună cu David la Hebron, căci acesta îi dăduse voie să plece, iar el a plecat în pace.

23 W hen Joab and all the army that was with him arrived, they told Joab, saying, “Abner the son of Ner came to the king, and he has sent him away, and he has gone in peace.”

Când au sosit, Ioab şi oştirea care era cu el, i s-a spus lui Ioab că Abner, fiul lui Ner a fost la rege, iar acesta i-a dat voie să plece şi el a plecat în pace.

24 T hen Joab came to the king and said, “What have you done? Behold, Abner came to you; why then have you sent him away and he is already gone?

Ioab a venit la rege şi i-a zis: „Ce ai făcut? Abner a fost la tine, iar tu i-ai dat voie să plece. De ce?

25 Y ou know Abner the son of Ner, that he came to deceive you and to learn of your going out and coming in and to find out all that you are doing.” Joab Murders Abner

Îl cunoşti bine pe Abner, fiul lui Ner! El a venit ca să te înşele, ca să-ţi cunoască mişcările şi ca să ştie tot ceea ce faci.“

26 W hen Joab came out from David, he sent messengers after Abner, and they brought him back from the well of Sirah; but David did not know it.

După ce a ieşit de la David, Ioab a trimis mesageri după Abner, care l-au adus înapoi de la fântâna lui Sira. David însă nu ştia nimic.

27 S o when Abner returned to Hebron, Joab took him aside into the middle of the gate to speak with him privately, and there he struck him in the belly so that he died on account of the blood of Asahel his brother.

Când a ajuns Abner la Hebron, Ioab l-a luat deoparte, la poartă, ca şi cum i-ar vorbi în taină. Acolo, ca să-l răzbune pe fratele său Asael, Ioab l-a lovit în stomac şi a murit.

28 A fterward when David heard it, he said, “I and my kingdom are innocent before the Lord forever of the blood of Abner the son of Ner.

Când David a aflat ce s-a întâmplat, a zis: „Eu şi regatul meu suntem nevinovaţi înaintea Domnului, pentru totdeauna, de moartea lui Abner, fiul lui Ner.

29 M ay it fall on the head of Joab and on all his father’s house; and may there not fail from the house of Joab one who has a discharge, or who is a leper, or who takes hold of a distaff, or who falls by the sword, or who lacks bread.”

Fie ca vina acestei morţi să cadă asupra lui Ioab şi asupra familiei tatălui său! Fie ca în neamul său să existe întotdeauna cineva care să aibă o scurgere pe trup, cineva lepros, cineva care să se sprijine în cârjă, cineva care să cadă ucis de sabie şi cineva care să ducă lipsă de hrană.“

30 S o Joab and Abishai his brother killed Abner because he had put their brother Asahel to death in the battle at Gibeon. David Mourns Abner

(Ioab împreună cu fratele său Abişai l-au ucis pe Abner pentru că, în lupta de la Ghivon, acesta îl omorâse pe fratele lor Asael.)

31 T hen David said to Joab and to all the people who were with him, “ Tear your clothes and gird on sackcloth and lament before Abner.” And King David walked behind the bier.

David i-a zis lui Ioab şi întregului popor care era cu el: „Sfâşiaţi-vă hainele, încingeţi-vă cu saci şi mergeţi bocind înaintea lui Abner.“ Regele David mergea în urma sicriului.

32 T hus they buried Abner in Hebron; and the king lifted up his voice and wept at the grave of Abner, and all the people wept.

L-au înmormântat pe Abner la Hebron. Regele a plâns în hohote la mormântul lui şi întreg poporul a făcut acelaşi lucru.

33 T he king chanted a lament for Abner and said, “Should Abner die as a fool dies?

Regele a cântat această cântare de jale: Să moară Abner cum moare un mişel?

34 “ Your hands were not bound, nor your feet put in fetters; As one falls before the wicked, you have fallen.” And all the people wept again over him.

N-aveai nici mâinile legate, nici picioarele puse în lanţuri. Ai căzut ca unul răpus de mişei. Şi tot poporul a plâns din nou după Abner.

35 T hen all the people came to persuade David to eat bread while it was still day; but David vowed, saying, “ May God do so to me, and more also, if I taste bread or anything else before the sun goes down.”

Tot poporul s-a apropiat de David ca să-l facă să mănânce cât mai era încă ziuă însă el a făcut următorul jurământ: „Dumnezeu să se poarte cu mine cu toată asprimea dacă voi gusta pâine sau orice altceva înainte de apusul soarelui.“

36 N ow all the people took note of it, and it pleased them, just as everything the king did pleased all the people.

Lucrul acesta a fost cunoscut de întreg poporul şi a plăcut tuturor. De fapt, tot ceea ce a făcut regele a plăcut poporului.

37 S o all the people and all Israel understood that day that it had not been the will of the king to put Abner the son of Ner to death.

Astfel, în acea zi, tot poporul şi tot Israelul au ştiut că nu regele l-a omorât pe Abner, fiul lui Ner.

38 T hen the king said to his servants, “Do you not know that a prince and a great man has fallen this day in Israel?

Apoi David le-a zis slujitorilor săi: „Nu vă daţi seama că un prinţ şi un mare om a căzut astăzi în Israel?

39 I am weak today, though anointed king; and these men the sons of Zeruiah are too difficult for me. May the Lord repay the evildoer according to his evil.”

Şi astăzi, deşi sunt uns ca rege, sunt slab, iar aceşti bărbaţi, fiii Ţeruiei, sunt prea puternici pentru mine. Fie ca Domnul să-i răsplătească celui rău după răutatea lui!“