1 M y son, if you have become surety for your neighbor, Have given a pledge for a stranger,

Fiul meu, dacă ai girat pentru semenul tău, dacă ai bătut palma pentru un străin,

2 I f you have been snared with the words of your mouth, Have been caught with the words of your mouth,

dacă eşti legat de ceea ce ai spus şi eşti prins de cuvintele gurii tale,

3 D o this then, my son, and deliver yourself; Since you have come into the hand of your neighbor, Go, humble yourself, and importune your neighbor.

iată ce să faci acum, fiule, ca să te eliberezi, căci ai căzut în mâna semenului tău: smereşte-te îndată şi stăruieşte înaintea semenului tău!

4 G ive no sleep to your eyes, Nor slumber to your eyelids;

Nu da somn ochilor tăi, nici odihnă pleoapelor tale.

5 D eliver yourself like a gazelle from the hunter’s hand And like a bird from the hand of the fowler.

Eliberează-te pe tine însuţi ca o gazelă din mâna vânătorului, ca o pasăre din plasa păsărarului.

6 G o to the ant, O sluggard, Observe her ways and be wise,

Du-te la furnică, leneşule! Uită-te cu atenţie la căile ei şi fii înţelept!

7 W hich, having no chief, Officer or ruler,

Deşi nu are nici conducător, nici supraveghetor, nici dregător,

8 P repares her food in the summer And gathers her provision in the harvest.

totuşi, ea îşi strânge provizii în timpul verii şi adună hrană la vremea secerişului.

9 H ow long will you lie down, O sluggard? When will you arise from your sleep?

Cât timp vei mai sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul tău?

10 “ A little sleep, a little slumber, A little folding of the hands to rest”—

Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi…

11 Y our poverty will come in like a vagabond And your need like an armed man.

şi sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa – ca un om înarmat.

12 A worthless person, a wicked man, Is the one who walks with a perverse mouth,

Omul de nimic, individul nelegiuit umblă cu neadevărul în gură,

13 W ho winks with his eyes, who signals with his feet, Who points with his fingers;

clipeşte răutăcios din ochi, dă din picior şi face semn cu degetele;

14 W ho with perversity in his heart continually devises evil, Who spreads strife.

unelteşte răul cu lucrurile stricate din inima lui şi întotdeauna răspândeşte discordii.

15 T herefore his calamity will come suddenly; Instantly he will be broken and there will be no healing.

De aceea distrugerea lui va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată şi fără leac.

16 T here are six things which the Lord hates, Yes, seven which are an abomination to Him:

Iată şase lucruri pe care le urăşte Domnul, sunt chiar şapte cele pe care le dispreţuieşte:

17 H aughty eyes, a lying tongue, And hands that shed innocent blood,

ochii sfidători, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat,

18 A heart that devises wicked plans, Feet that run rapidly to evil,

inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău,

19 A false witness who utters lies, And one who spreads strife among brothers.

martorul mincinos, care rosteşte minciuni, şi cel ce răspândeşte discordii între fraţi. Avertisment împotriva adulterului

20 M y son, observe the commandment of your father And do not forsake the teaching of your mother;

Fiul meu, păstrează îndrumările tatălui tău şi nu uita învăţătura mamei tale.

21 B ind them continually on your heart; Tie them around your neck.

Leagă-le pentru totdeauna la pieptul tău, prinde-le în jurul gâtului tău.

22 W hen you walk about, they will guide you; When you sleep, they will watch over you; And when you awake, they will talk to you.

Când mergi, acestea te vor conduce; când dormi, te vor veghea; iar când te vei trezi, îţi vor vorbi.

23 F or the commandment is a lamp and the teaching is light; And reproofs for discipline are the way of life

Căci porunca este o candelă, învăţătura este o lumină, iar mustrarea disciplinară este calea spre viaţă.

24 T o keep you from the evil woman, From the smooth tongue of the adulteress.

Ele te vor proteja de femeia imorală, de limba măgulitoare a femeii străine.

25 D o not desire her beauty in your heart, Nor let her capture you with her eyelids.

N-o pofti în inima ta pentru frumuseţea ei şi nu te lăsa fascinat de pleoapele ei.

26 F or on account of a harlot one is reduced to a loaf of bread, And an adulteress hunts for the precious life.

Căci din cauza femeii prostituate, ajungi să rămâi doar cu o bucată de pâine, şi soţia altuia îţi răpeşte viaţa îmbelşugată.

27 C an a man take fire in his bosom And his clothes not be burned?

Poate cineva să ia foc în sân fără să i se ardă hainele?

28 O r can a man walk on hot coals And his feet not be scorched?

Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi fără să-i ardă picioarele?

29 S o is the one who goes in to his neighbor’s wife; Whoever touches her will not go unpunished.

Tot aşa este şi cu cel ce se culcă cu soţia altuia: oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.

30 M en do not despise a thief if he steals To satisfy himself when he is hungry;

Oamenii nu dispreţuiesc un hoţ dacă el fură ca să-şi aline foamea când este înfometat,

31 B ut when he is found, he must repay sevenfold; He must give all the substance of his house.

însă dacă este prins va plăti înşeptit, chiar dacă va trebui să dea toată averea din casa lui.

32 T he one who commits adultery with a woman is lacking sense; He who would destroy himself does it.

Un om care comite adulter însă este fără minte! Oricine face aşa îşi ruinează sufletul.

33 W ounds and disgrace he will find, And his reproach will not be blotted out.

Va avea parte de răni şi dezonoare, iar ruşinea nu i se va şterge.

34 F or jealousy enrages a man, And he will not spare in the day of vengeance.

Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi el nu va avea milă în ziua răzbunării;

35 H e will not accept any ransom, Nor will he be satisfied though you give many gifts.

nu va accepta nici o despăgubire şi va refuza darul, oricât de mare ar fi el.