1 М ій сину, якщо поручився ти за свого ближнього, дав руку свою за чужого,
Fiul meu, dacă ai girat pentru semenul tău, dacă ai bătut palma pentru un străin,
2 т и попався до пастки з-за слів своїх уст, схоплений ти із-за слів своїх уст!
dacă eşti legat de ceea ce ai spus şi eşti prins de cuvintele gurii tale,
3 У чини тоді це, сину мій, та рятуйсь, бо впав ти до рук свого ближнього: іди, впади в порох, і на ближніх своїх напирай,
iată ce să faci acum, fiule, ca să te eliberezi, căci ai căzut în mâna semenului tău: smereşte-te îndată şi stăruieşte înaintea semenului tău!
4 н е дай сну своїм очам, і дрімання повікам своїм,
Nu da somn ochilor tăi, nici odihnă pleoapelor tale.
5 р ятуйся, як серна, з руки, і як птах із руки птахолова!
Eliberează-te pe tine însuţi ca o gazelă din mâna vânătorului, ca o pasăre din plasa păsărarului.
6 І ди до мурашки, лінюху, поглянь на дороги її й помудрій:
Du-te la furnică, leneşule! Uită-te cu atenţie la căile ei şi fii înţelept!
7 н ема в неї володаря, ані урядника, ані правителя;
Deşi nu are nici conducător, nici supraveghetor, nici dregător,
8 в она заготовлює літом свій хліб, збирає в жнива свою їжу.
totuşi, ea îşi strânge provizii în timpul verii şi adună hrană la vremea secerişului.
9 А ж доки, лінюху, ти будеш вилежуватись, коли ти зо сну свого встанеш?
Cât timp vei mai sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul tău?
10 Щ е трохи поспати, подрімати ще трохи, руки трохи зложити, щоб полежати,
Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi…
11 і прийде, немов волоцюга, твоя незаможність, і злидні твої, як озброєний муж!...
şi sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa – ca un om înarmat.
12 Л юдина нікчемна, чоловік злочинний, він ходить з лукавими устами,
Omul de nimic, individul nelegiuit umblă cu neadevărul în gură,
13 в ін моргає очима своїми, шургає своїми ногами, знаки подає пальцями своїми,
clipeşte răutăcios din ochi, dă din picior şi face semn cu degetele;
14 в його серці лукавство виорює зло кожночасно, сварки розсіває,
unelteşte răul cu lucrurile stricate din inima lui şi întotdeauna răspândeşte discordii.
15 т ому нагло приходить погибіль його, буде раптом побитий і ліку нема!
De aceea distrugerea lui va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată şi fără leac.
16 О цих шість ненавидить Господь, а ці сім то гидота душі Його:
Iată şase lucruri pe care le urăşte Domnul, sunt chiar şapte cele pe care le dispreţuieşte:
17 о чі пишні, брехливий язик, і руки, що кров неповинну ллють,
ochii sfidători, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat,
18 с ерце, що плекає злочинні думки, ноги, що сквапно біжать на лихе,
inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău,
19 с відок брехливий, що брехні роздмухує, і хто розсіває сварки між братів!
martorul mincinos, care rosteşte minciuni, şi cel ce răspândeşte discordii între fraţi. Avertisment împotriva adulterului
20 С тережи, сину мій, заповідь батька свого, і не відкидай науки матері своєї!
Fiul meu, păstrează îndrumările tatălui tău şi nu uita învăţătura mamei tale.
21 П рив'яжи їх на серці своєму назавжди, повісь їх на шиї своїй!
Leagă-le pentru totdeauna la pieptul tău, prinde-le în jurul gâtului tău.
22 В она буде провадити тебе у ході, стерегтиме тебе, коли будеш лежати, а пробудишся мовити буде до тебе!
Când mergi, acestea te vor conduce; când dormi, te vor veghea; iar când te vei trezi, îţi vor vorbi.
23 Б о заповідь Божа світильник, а наука то світло, дорога ж життя то навчальні картання,
Căci porunca este o candelă, învăţătura este o lumină, iar mustrarea disciplinară este calea spre viaţă.
24 щ об тебе стерегти від злосливої жінки, від облесливого язика чужинки.
Ele te vor proteja de femeia imorală, de limba măgulitoare a femeii străine.
25 Н е жадай її вроди у серці своїм, і тебе хай не візьме своїми повіками,
N-o pofti în inima ta pentru frumuseţea ei şi nu te lăsa fascinat de pleoapele ei.
26 б о вартість розпусної жінки то боханець хліба, а жінка заміжня вловлює душу цінну...
Căci din cauza femeii prostituate, ajungi să rămâi doar cu o bucată de pâine, şi soţia altuia îţi răpeşte viaţa îmbelşugată.
27 Ч и візьме людина огонь на лоно своє, і одіж її не згорить?
Poate cineva să ia foc în sân fără să i se ardă hainele?
28 Ч и буде людина ходити по вугіллю розпаленому, і не попаляться ноги її?
Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi fără să-i ardă picioarele?
29 Т ак і той, хто вчащає до жінки свого ближнього: не буде некараним кожен, хто доторкнеться до неї!
Tot aşa este şi cu cel ce se culcă cu soţia altuia: oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.
30 Н е погорджують злодієм, якщо він украде, щоб рятувати життя своє, коли він голодує,
Oamenii nu dispreţuiesc un hoţ dacă el fură ca să-şi aline foamea când este înfometat,
31 т а як буде він знайдений, всемеро він відшкодує, віддасть все майно свого дому!
însă dacă este prins va plăti înşeptit, chiar dacă va trebui să dea toată averea din casa lui.
32 Х то чинить перелюб, не має той розуму, він знищує душу свою,
Un om care comite adulter însă este fără minte! Oricine face aşa îşi ruinează sufletul.
33 п обої та сором він знайде, а ганьба його не зітреться,
Va avea parte de răni şi dezonoare, iar ruşinea nu i se va şterge.
34 б о заздрощі лютість мужчини, і не змилосердиться він у день помсти:
Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi el nu va avea milă în ziua răzbunării;
35 в ін не зверне уваги на жоден твій викуп, і не схоче, коли ти гостинця прибільшиш!
nu va accepta nici o despăgubire şi va refuza darul, oricât de mare ar fi el.