1 Л іпший черствий кусок зо спокоєм, ніж дім, повний учти м'ясної зо сваркою.

Mai bine o coajă de pâine uscată, mâncată în pace şi în linişte, decât o casă plină de petreceri şi cu ceartă.

2 Р аб розумний панує над сином безпутнім, і серед братів він поділить спадок.

Un sclav înţelept va domni peste un fiu care aduce ruşine şi va avea parte de moştenire ca unul din fraţi.

3 Д ля срібла топильна посудина, а горно для золота, Господь же серця випробовує.

Creuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar Cel Ce testează inima este Domnul.

4 Л иходій слухається уст безбожних, слухає неправдомов язика лиходійного.

Cel ce face răul ascultă de buzele înşelătoare şi cel mincinos dă atenţie limbii răutăcioase.

5 Х то сміється з убогого, той ображає свого Творця, хто радіє з нещастя, не буде такий без вини.

Cine îl batjocoreşte pe sărac Îl dispreţuieşte pe Creatorul lui; cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.

6 К орона для старших онуки, а пишнота дітей їхні батьки.

Nepoţii sunt cununa bătrânilor, iar părinţii sunt slava copiilor lor.

7 Н е пристойна безумному мова поважна, а тим більше шляхетному мова брехлива.

Cuvintele alese nu se potrivesc celui nebun, cu atât mai puţin buzele mincinoase pentru un nobil.

8 Х абар в очах його власника самоцвіт: до всього, до чого повернеться, буде щастити йому.

Mita este o piatră preţioasă în ochii celui ce o oferă; orice face, el reuşeşte.

9 Х то шукає любови провину ховає, хто ж про неї повторює, розгонює друзів.

Cine acoperă o jignire caută dragostea, dar cine o aminteşte mereu dezbină pe cei mai buni prieteni.

10 Н а розумного більше впливає одне остереження, як на глупака сто ударів.

O mustrare pătrunde mai mult pe cel priceput decât o sută de lovituri pe cel prost.

11 З лий шукає лише неслухняности, та вісник жорстокий на нього пошлеться.

Cel rău este înclinat doar spre revoltă; un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.

12 Л іпше спіткати обездітнену ведмедицю, що кидається на людину, аніж нерозумного в глупоті його.

Mai bine să întâlneşti o ursoaică prădată de puii ei, decât un prost în nesăbuinţa lui.

13 Х то відплачує злом за добро, не відступить лихе з його дому.

Dacă un om întoarce rău pentru bine, nici răul nu-i va părăsi casa.

14 П очин сварки то прорив води, тому перед вибухом сварки покинь ти її!

Începutul unei certe este ca ruperea unui stăvilar de apă; de aceea, opreşte cearta înainte de a se înteţi!

15 Х то оправдує несправедливого, і хто засуджує праведного, обидва вони Господеві огидні.

Cel ce îndreptăţeşte pe cel rău şi cel ce condamnă pe cel drept sunt amândoi o urâciune înaintea Domnului.

16 Н ащо ті гроші в руці нерозумного, щоб мудрість купити, як мозку нема?

Ce folos au banii în mâna celui prost? Ca să cumpere înţelepciunea? Dar n-are minte …

17 П равдивий друг любить за всякого часу, в недолі ж він робиться братом.

Prietenul iubeşte oricând, iar fratele s-a născut să fie alături în necaz.

18 Л юдина, позбавлена розуму, ручиться, поруку дає за друга свого.

Omul nechibzuit dă garanţie şi girează pentru semenul său.

19 Х то сварку кохає, той любить гріх; хто ж підвищує уста свої, той шукає нещастя.

Cine iubeşte cearta iubeşte păcatul; cine construieşte o poartă înaltă îşi atrage distrugerea.

20 Л юдина лукавого серця не знайде добра, хто ж лукавить своїм язиком, упаде в зло.

Cel cu inima necinstită nu are parte de bine şi cel cu limba înşelătoare cade în necaz.

21 Х то родить безумного, родить на смуток собі, і не потішиться батько безглуздого.

Cine naşte un prost va avea întristare şi tatăl unui nebun nu va avea bucurie.

22 С ерце радісне добре лікує, а пригноблений дух сушить кості.

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele.

23 Б езбожний таємно бере хабара, щоб зігнути путі правосуддя.

Cel rău acceptă mita pe ascuns, ca să corupă căile dreptăţii.

24 З обличчям розумного мудрість, а очі глупця аж на кінці землі.

Înţelepciunea este înaintea omului priceput, dar ochii prostului o caută la capătul pământului.

25 Н ерозумний син смуток для батька, для своєї ж родительки гіркість.

Un fiu prost aduce întristare tatălui său şi amărăciune celei ce l-a născut.

26 Н е добре карати справедливого, бити шляхетних за щирість!

Nu este bine să pedepseşti pe cel nevinovat, nici să loveşti pe cei nobili din cauza integrităţii lor.

27 Х то слова свої стримує, той знає пізнання, і холоднокровний розумна людина.

Un om înzestrat cu ştiinţă îşi înfrânează cuvintele şi cel înţelept are un duh calm.

28 І глупак, як мовчить, уважається мудрим, а як уста свої закриває розумним.

Chiar şi un prost este considerat înţelept dacă tace şi priceput dacă-şi ţine gura.