1 З віщаю ж вам, браття, Євангелію, яку я вам благовістив, і яку прийняли ви, в якій і стоїте,

Fraţilor, vă reamintesc Evanghelia pe care v-am vestit-o, pe care aţi primit-o, în care aţi rămas

2 Я кою й спасаєтесь, коли пам'ятаєте, яким словом я благовістив вам, якщо тільки ви ввірували не наосліп.

şi prin care sunteţi mântuiţi dacă rămâneţi fermi în cuvântul pe care vi l-am vestit; altfel aţi crezut degeaba.

3 Б о я передав вам найперш, що й прийняв, що Христос був умер ради наших гріхів за Писанням,

Ceea ce v-am dat ca fiind de primă importanţă este ceea ce eu, la rândul meu, am primit: anume că Cristos a murit pentru păcatele noastre, potrivit Scripturilor,

4 і що Він був похований, і що третього дня Він воскрес за Писанням,

că a fost îngropat, că a fost înviat a treia zi, potrivit Scripturilor,

5 і що з'явився Він Кифі, потім Дванадцятьом.

că i S-a arătat lui Chifa şi apoi celor doisprezece

6 А потім з'явився нараз більше як п'ятистам браттям, що більшість із них живе й досі, а дехто й спочили.

și că, după aceea, li S-a arătat la peste cinci sute de fraţi deodată, dintre care cei mai mulţi încă trăiesc, iar unii au adormit.

7 П отому з'явився Він Якову, опісля усім апостолам.

După aceea i S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor.

8 А по всіх Він з'явився й мені, мов якому недородкові.

Ultimului dintre toţi, ca unuia născut înainte de vreme, mi S-a arătat şi mie.

9 Я бо найменший з апостолів, що негідний зватись апостолом, бо я переслідував був Божу Церкву.

Căci eu sunt cel mai neînsemnat dintre apostoli; eu nu sunt vrednic să fiu numit apostol, pentru că am persecutat biserica lui Dumnezeu,

10 Т а благодаттю Божою я те, що є, і благодать Його, що в мені, не даремна була, але я працював більше всіх їх, правда не я, але Божа благодать, що зо мною вона.

însă prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt, iar harul Lui faţă de mine n-a fost fără rezultat, ci am trudit mai mult decât oricare dintre ei, dar nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este cu mine.

11 Т ож чи я, чи вони, ми так проповідуємо, і так ви ввірували.

Deci – fie eu, fie ei – noi aşa predicăm, iar voi aşa aţi crezut. Învierea morţilor

12 К оли ж про Христа проповідується, що воскрес Він із мертвих, як же дехто між вами говорять, що немає воскресення мертвих?

Dar dacă se predică faptul că Cristos a fost înviat din morţi, cum pot spune unii dintre voi că nu există învierea morţilor?

13 Я к немає ж воскресення мертвих, то й Христос не воскрес!

Dacă nu există o înviere a morţilor, nici Cristos nu a fost înviat.

14 о ли ж бо Христос не воскрес, то проповідь наша даремна, даремна також віра ваша!

Dar dacă Cristos n-a fost înviat, atunci predicarea noastră este zadarnică şi, de asemenea, şi credinţa voastră este zadarnică.

15 М и знайшлися б тоді неправдивими свідками Божими, бо про Бога ми свідчили, що воскресив Він Христа, Якого Він не воскресив, якщо не воскресають померлі.

Mai mult decât atât, noi suntem găsiţi ca depunând o mărturie falsă despre Dumnezeu, pentru că am depus mărturie că Dumnezeu L-a înviat pe Cristos, pe Care, dacă este adevărat că morţii nu învie, nu L-a înviat.

16 Б о як мертві не воскресають, то й Христос не воскрес!

Dacă morţii nu învie, nici Cristos n-a fost înviat,

17 К оли ж бо Христос не воскрес, тоді віра ваша даремна, ви в своїх ще гріхах,

iar dacă Cristos n-a fost înviat, atunci credinţa voastră este zadarnică, iar voi sunteţi încă în păcatele voastre.

18 т оді то загинули й ті, що в Христі упокоїлись!

Atunci şi cei care au murit în Cristos sunt pierduţi.

19 К оли ми надіємося на Христа тільки в цьому житті, то ми найнещасніші від усіх людей!

Dacă numai pentru viaţa aceasta am nădăjduit în Cristos, atunci suntem cei mai de plâns dintre oameni!

20 Т а нині Христос воскрес із мертвих, первісток серед покійних.

Dar Cristos a fost înviat din morţi, El fiind primul rod dintre cei care au adormit.

21 С мерть бо через людину, і через Людину воскресення мертвих.

Întrucât moartea a venit printr-un om, învierea morţilor a venit tot printr-un Om.

22 Б о так, як в Адамі вмирають усі, так само в Христі всі оживуть,

Aşa cum în Adam toţi mor, la fel, în Cristos, toţi vor fi înviaţi,

23 к ожен у своєму порядку: первісток Христос, потім ті, що Христові, під час Його приходу.

însă fiecare la rândul lui; primul rod este Cristos, apoi, la venirea Lui, cei ai lui Cristos.

24 А потому кінець, коли Він передасть царство Богові й Отцеві, коли Він зруйнує всякий уряд, і владу всяку та силу.

Apoi va veni sfârşitul, când El îi va încredinţa Împărăţia lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi distrus orice conducător, orice autoritate şi orice putere.

25 Б о належить Йому царювати, аж доки Він не покладе всіх Своїх ворогів під ногами Своїми!

Căci El trebuie să domnească până când îi va pune pe toţi vrăjmaşii sub picioarele Sale.

26 Я к ворог останній смерть знищиться,

Ultimul vrăjmaş care va fi distrus va fi moartea.

27 б о під ноги Його Він усе впокорив. Коли ж каже, що впокорено все, то ясно, що все, окрім Того, Хто впокорив Йому все.

Căci El „I-a pus totul sub picioare“. Dar când se spune că toate I-au fost supuse, este evident că aceasta nu-L include pe Cel Ce I le-a supus pe toate.

28 А коли Йому все Він упокорить, тоді й Сам Син упокориться Тому, Хто все впокорив Йому, щоб Бог був у всьому все.

Când toate lucrurile Îi vor fi fost supuse, atunci Însuşi Fiul I Se va supune Celui Ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toţi.

29 Б о що зроблять ті, хто христяться ради мертвих? Коли мертві не воскресають зовсім, то нащо вони ради мертвих і христяться?

Altfel, ce vor face cei care se botează pentru cei morţi ? Dacă morţii nu sunt înviaţi nicidecum, de ce mai sunt botezaţi ei pentru cei morţi ?

30 Д ля чого й ми повсякчас наражаємось на небезпеки?

Şi de ce suntem noi în pericol tot timpul?

31 Я щодень умираю. Так свідчу, браття, вашою хвалою, що маю її в Христі Ісусі, Господі нашім.

Sunt în pericol de moarte în fiecare zi. Acest lucru este cert, fraţilor, întocmai ca lauda pe care o am cu voi în Cristos Isus, Domnul nostru.

32 К оли я зо звірами боровся в Ефесі, яка мені по-людському користь, коли мертві не воскресають? Будем їсти та пити, бо ми взавтра вмрем!...

Dacă doar din motive omeneşti m-am luptat cu fiarele în Efes, ce-am câştigat, dacă morţii nu învie? „Să mâncăm şi să bem, căci mâine vom muri!“

33 Н е дайте себе звести, товариство лихе псує добрі звичаї!

Nu vă înşelaţi: „Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune. “

34 П ротверезіться правдиво, та й не грішіть, бо деякі Бога не знають, говорю вам на сором!

Veniţi-vă în fire cum se cuvine şi nu mai păcătuiţi; căci sunt unii care trăiesc în ignoranţă faţă de Dumnezeu. Spre ruşinea voastră o spun. Învierea în trup

35 А ле дехто скаже: Як мертві воскреснуть? І в якім тілі прийдуть?

Cineva ar putea întreba: „Cum învie morţii? Cu ce fel de trup vor veni?“

36 Н ерозумний, що ти сієш, те не оживе, як не вмре.

Ce nebunie! Ceea ce tu semeni, nu vine la viaţă dacă nu moare,

37 І коли сієш, то сієш не тіло майбутнє, але голе зерно, яке трапиться, пшениці або чого іншого,

iar ceea ce semeni nu este trupul care va fi, ci doar o sămânţă simplă, ca una de grâu sau de altceva.

38 і Бог йому тіло дає, як захоче, і кожному зерняті тіло його.

Însă Dumnezeu îi dă fiecărei seminţe un trup, aşa cum doreşte; fiecărei seminţe îi dă trupul ei.

39 Н е кожне тіло однакове тіло, але ж інше в людей, та інше тіло в скотини, та інше тіло в пташок, та інше у риб.

Nu toate trupurile sunt la fel: unul este trupul oamenilor, altul este trupul animalelor, altul al păsărilor, altul al peştilor.

40 Є небесні тіла й тіла земні, але ж інша слава небесним, а інша земним.

Există trupuri cereşti şi trupuri pământeşti. Există o splendoare a celor cereşti şi un alt fel de splendoare a celor pământeşti.

41 І нша слава для сонця, та інша слава для місяця, та інша слава для зір, бо зоря від зорі відрізняється славою!

Alta este splendoarea soarelui, alta este splendoarea lunii şi alta este splendoarea stelelor, iar o stea diferă de alta în splendoare.

42 Т ак само й воскресення мертвих: сіється в тління, в нетління встає,

La fel este şi cu învierea morţilor. Ceea ce este semănat în putrezire, este înviat în nemurire.

43 с іється в неславу, у славі встає, сіється в немочі, у силі встає,

Ceea ce este semănat în necinste, este înviat în slavă. Ceea ce este semănat în slăbiciune, este înviat în putere.

44 с іється тіло звичайне, встає тіло духовне. Є тіло звичайне, є й тіло духовне.

Este semănat trup firesc şi este înviat trup duhovnicesc. Dacă există un trup firesc, există şi unul duhovnicesc.

45 Т ак і написано: Перша людина Адам став душею живою, а останній Адам то дух оживляючий.

Aşa este şi scris: „Primul om, Adam, a devenit un suflet viu.“ Ultimul Adam a devenit un duh care dă viaţă.

46 Т а не перше духовне, але звичайне, а потім духовне.

Dar primul nu este cel duhovnicesc, ci este cel firesc; apoi vine cel duhovnicesc.

47 П ерша людина з землі, земна, друга Людина із неба Господь.

Primul om a fost făcut din ţărâna pământului. Al doilea Om este din cer.

48 Я кий земний, такі й земні, і Який небесний, такі й небесні.

Aşa cum era cel din ţărână, aşa sunt şi cei din ţărână; şi aşa cum este Cel Ceresc, aşa sunt şi cei cereşti.

49 І , як носили ми образ земного, так і образ небесного будемо носити.

Aşa cum suntem în asemănarea celui din ţărână, la fel vom fi şi în asemănarea Celui Ceresc.

50 І це скажу, браття, що тіло й кров посісти Божого Царства не можуть, ані тління нетління не посяде.

Ceea ce spun, fraţilor, sunt următoarele: carnea şi sângele nu pot să moştenească Împărăţia lui Dumnezeu, şi nici putrezirea nu poate moşteni nemurirea.

51 О сь кажу я вам таємницю: не всі ми заснемо, та всі перемінимось,

Iată, vă spun o taină: nu toţi vom adormi, dar toţi vom fi schimbaţi

52 р аптом, як оком змигнути, при останній сурмі: бо засурмить вона і мертві воскреснуть, а ми перемінимось!...

într-o clipă, într-o clipire din ochi, la cea din urmă trâmbiţă. Căci trâmbiţa va suna, iar cei morţi vor fi înviaţi ca nemuritori, şi noi vom fi schimbaţi.

53 М усить бо тлінне оце зодягнутись в нетління, а смертне оце зодягтися в безсмертя.

Căci ceea ce este supus putrezirii trebuie să se îmbrace în neputrezire, iar ceea ce este muritor trebuie să se îmbrace în nemurire.

54 А коли оце тлінне в нетління зодягнеться, і оце смертне в безсмертя зодягнеться, тоді збудеться слово написане: Поглинута смерть перемогою!

Când ceea ce este supus putrezirii se va fi îmbrăcat în neputrezire, iar ceea ce este muritor se va fi îmbrăcat în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care a fost scris: „Moartea a fost înghiţită în victorie.

55 Д е, смерте, твоя перемога? Де твоє, смерте, жало?

Moarte, unde îţi este victoria? Moarte, unde îţi este boldul?“

56 Ж ало ж смерти то гріх, а сила гріха то Закон.

Boldul morţii este păcatul, iar puterea păcatului este Legea.

57 А Богові дяка, що Він Господом нашим Ісусом Христом перемогу нам дав.

Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, Care ne dă victoria prin Domnul nostru Isus Cristos.

58 О тож, брати любі мої, будьте міцні, непохитні, збагачуйтесь завжди в Господньому ділі, знаючи, що ваша праця не марнотна у Господі!

De aceea, fraţii mei preaiubiţi, fiţi fermi, de neclintit, întotdeauna implicaţi din plin în lucrarea Domnului, pentru că ştiţi că în Domnul strădania voastră nu este zadarnică.